Rezistența la antibiotice a ucis 840.000 de copii într-un an
Rezistența antimicrobiană a fost asociată cu aproximativ 840.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani la nivel mondial, în anul 2021, iar specialiștii estimează că până în 2050 numărul deceselor provocate de bacteriile rezistente la tratament s-ar putea dubla.
Consecința imediată este că infecții care astăzi sunt tratabile riscă să devină greu de controlat, mai ales la copii. Medicii avertizează că aceștia sunt o categorie vulnerabilă, deoarece iau contact de timpuriu cu bacterii deja rezistente și nu li se pot administra anumite tipuri de antibiotice, ceea ce forțează medicii să utilizeze tratamente cu spectru larg care contribuie la creșterea rezistenței.
Automedicația, o problemă majoră în România
În România, aproape una din cinci persoane, aproximativ 20%, declară că ia antibiotice fără prescripție medicală. Medicii infecționiști avertizează că folosirea inutilă a acestor medicamente, inclusiv pentru afecțiuni virale precum răceala sau gripa, grăbește pierderea eficienței lor.
Miza este sănătatea publică pe termen lung: dacă utilizarea nejustificată continuă, populația riscă să aibă tot mai puține opțiuni de tratament pentru infecții bacteriene grave, iar copiii sunt printre primii afectați.
Beatrice Speteanu, farmacist, spune că solicitările fără rețetă nu au dispărut, deși legislația privind eliberarea antibioticelor a devenit mai strictă în ultimii doi ani.
„Au fost două domnișoare care cereau antibioticul fără rețetă. În fiecare zi avem această problemă. Din fericire, de doi ani de zile este mult mai strictă legislația. Orice antibiotic ar trebui să fie administrat după antibiogramă.”
Subiectul consumului excesiv și nejustificat de antibiotice în România revine periodic în atenția publică, iar autoritățile sanitare și organizațiile medicale lansează campanii de conștientizare privind riscurile automedicației și ale rezistenței antimicrobiene. Totuși, cum relatează Observatornews, practica de a cere antibiotice fără prescripție persistă zilnic în farmacii.
Camelia Păun, medic pediatru, explică de ce copiii ajung mai repede în zona de risc.
„Un copil se poate infecta la grădiniță, în colectivitate, la școală, cu o bacterie deja rezistentă la antibiotic și în momentul în care noi administrăm, antibioticul acesta nu-și mai face efectul.”
Același medic arată de ce tratamentul devine mai complicat la vârste mici și cum se creează un cerc vicios al rezistenței.
„Antibioticele sunt foarte bune, într-adevăr, dar am ajuns să le folosim mai mult decât trebuie și ce e mult, strică. Suntem deja țara cu un consum foarte mare de antibiotic, deoarece noi cerem și atunci când plecăm în vacanță sau să avem în casă un antibiotic pentru urgență. Copiii oricum au un sistem imunitar mai puțin dezvoltat decât adulții, dar ei iau contact foarte devreme cu bacterii deja rezistente la antibiotic. Nu putem administra anumite antibiotice copiilor, de aceea în momentul în care ei ajung în spital, noi trebuie să folosim antibiotice cu spectru foarte larg și devin din ce în ce mai rezistenți.”
Când antibioticul agravează problema, nu o rezolvă
Medicii subliniază o regulă simplă: antibioticul nu are sens în răceală sau gripă, pentru că acestea sunt afecțiuni virale. Folosirea lui „de precauție”, păstrarea în casă pentru urgență sau cererea în farmacie fără rețetă cresc presiunea care selectează bacterii tot mai rezistente.
Gabriel Nistor, medic infecționist, leagă direct această practică de riscul de a rămâne fără tratamente eficiente, inclusiv pentru infecții obișnuite.
„Riscăm că peste câțiva ani să nu mai avem cu ce trata nici măcar o infecție banală. O gestionare responsabilă a acestor antimicrobiene. Înseamnă să oprim prescrierea de precauție și automedicație. Înseamnă că fiecare medic să prescrie antibiotice doar când e nevoie, după un diagnostic clinic și paraclinic extrem de clar.”
