O bacterie de 5000 de ani din Peștera Scărișoara rezistă la 10 antibiotice moderne
O echipă de la Academia Română a „trezit” o bacterie veche de cinci milenii, izolată din gheața Peșterii Scărișoara. Testele de laborator au arătat că microbul, numit Psychrobacter SC65A.3, este rezistent la o parte importantă a antibioticelor folosite astăzi în spitale, o descoperire care stârnește îngrijorare în rândul oamenilor de știință.
Mai exact, bacteria a supraviețuit contactului cu 10 dintre cele 28 de medicamente moderne testate.
Aceste antibiotice sunt utilizate în mod curent pentru a trata infecții grave la plămâni, piele, sânge sau în tractul urinar. Printre medicamentele la care microbul a demonstrat rezistență se numără rifampicina, vancomicina, ciprofloxacina și metronidazolul. Descoperirea sugerează că microbii adaptați la frig pot funcționa ca rezervoare pe termen lung pentru genele de rezistență, un fenomen mult mai vechi decât folosirea pe scară largă a antibioticelor de către om.
Foraj adânc în ghețarul subteran
Pentru a ajunge la bacterie, cercetătorii au forat un carotaj de gheață de 25 de metri din Sala Mare a peșterii. Această coloană de gheață reprezintă o arhivă înghețată care acoperă aproximativ 13.000 de ani de istorie climatică și microbiană a regiunii. Din stratul corespunzător unei vechimi de 5.000 de ani, specialiștii au izolat tulpina SC65A.3.
Ulterior, i-au secvențiat genomul pentru a înțelege mecanismele care îi permit să supraviețuiască în condiții de frig extrem și cu un nivel scăzut de nutrienți.
Analiza a scos la iveală că genomul bacteriei poartă peste 100 de gene legate de rezistența la antibiotice. Însă, pe lângă acestea, au fost identificate și aproape 600 de gene ale căror funcții sunt încă necunoscute comunității științifice.
O descoperire cu două tăișuri
Coautoarea studiului, Cristina Purcarea, descrie tulpina ca fiind o descoperire ambivalentă. Pe de o parte, bacteria „prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și poartă peste 100 de gene legate de rezistență”. Pe de altă parte, aceasta manifestă activități enzimatice cu un potențial biotehnologic promițător.
Unsprezece dintre genele identificate par capabile să producă compuși care ucid sau încetinesc dezvoltarea altor microorganisme.
Și testele pe plăci Petri au confirmat această capacitate. În laborator, SC65A.3 a reușit să inhibe agenți patogeni periculoși pentru om, precum Staphylococcus aureus (stafilococul auriu), Escherichia coli (E. coli) și Klebsiella pneumoniae.
Pericolul eliberării microbilor antici
Descoperirea de la Scărișoara confirmă că rezistența antimicrobiană a evoluat în mod natural în mediu cu mult timp înainte ca oamenii să înceapă să folosească medicamente. Gheața străveche poate păstra aceste gene de rezistență timp de mii de ani, acționând ca o capsulă a timpului.
Într-o lume afectată de încălzirea globală, topirea ghețarilor și a permafrostului ar putea elibera treptat microbi similari în ecosistemele moderne. Mai realist, ADN-ul acestora ar putea ajunge în râuri și soluri, transferând genele de rezistență către comunitățile bacteriene actuale. Dacă antibioticele își pierd progresiv eficacitatea, probleme medicale considerate astăzi banale, precum o infecție urinară sau o intervenție chirurgicală minoră, pot deveni mult mai riscante.
