Presa clasică pierde audiență și publicitate în fața platformelor. Cine câștigă din mutarea publicului spre algoritmi

Platformele sociale și video au devenit, la nivel global, sursa folosită cel mai des pentru informare, înaintea televiziunii și a site-urilor de presă, potrivit unui raport al Reuters Institute bazat pe aproape 100.000 de respondenți din 48 de țări, chestionați online la începutul acestui an de YouGov. Pentru presa clasică, mutarea nu este doar o schimbare de obicei, ci o problemă de finanțare: audiența pleacă spre platforme, iar odată cu ea pleacă și o parte din publicitate.

Concret, 54% dintre respondenți au spus că s-au informat din social media sau platforme video în săptămâna anterioară sondajului, peste 52% pentru știrile TV, 51% pentru aplicațiile sau site-urile de ziare și 21% pentru radio. Dacă sunt incluși și roboții AI precum ChatGPT, ponderea urcă la 56%, cu 2 puncte procentuale peste social media fără AI și cu 5 puncte peste site-urile și aplicațiile publicațiilor.

Pentru public, asta înseamnă că o parte tot mai mare din informația zilnică ajunge prin fluxuri controlate de algoritmi, nu de o redacție care stabilește ordinea știrilor. Iar pentru instituțiile media, efectul este direct: concurența nu mai este doar între televiziuni, ziare și site-uri, ci cu platforme care distribuie conținutul și captează mare parte din veniturile din publicitate, în special Google și Meta.

Trei din zece respondenți la nivel global au indicat social media sau platformele video drept sursă principală de știri. În rândul tinerilor de 18-24 de ani, proporția ajunge la jumătate, adică cu 20 de puncte procentuale peste media generală. Televiziunea a rămas sursa principală doar la grupele de vârstă 45-54 de ani și peste 55 de ani. Asta sugerează că presiunea economică asupra presei tradiționale nu mai vine doar dintr-un an slab, ci dintr-o schimbare de generație.

Jim Egan, autorul principal al raportului de la Reuters Institute for the Study of Journalism, spune că schimbarea trebuie citită ca un proces care se acumulase deja.

„Este mai bine să ne gândim la aceasta mai degrabă ca la o tendință decât ca la o schimbare bruscă, dar este totuși un moment important.”

În imaginile de mai jos este rezumată această mutare a consumului de știri spre platforme video și sociale, acolo unde publicul ajunge mai repede la conținut, dar și mai ușor la informație neverificată.

Presiunea pe redacții crește, iar publicul plătește rar pentru știri

Doar 17% dintre respondenți au declarat că plătesc pentru informații online. Raportat la restul de 83% care nu plătesc, baza de finanțare directă a presei rămâne îngustă. Într-o piață ca România, unde veniturile din abonamente sunt oricum limitate, această realitate cântărește dublu: redacțiile depind mai mult de publicitate, iar publicitatea se mută de ani buni spre marile platforme digitale.

Potrivit France24, raportul descrie o criză a modelului de afaceri al media tradiționale, afectate simultan de scăderea audienței și de migrarea bugetelor de publicitate către companii tehnologice globale. Miza nu este doar contabilă. Când redacțiile pierd bani, se reduce capacitatea lor de a finanța investigații, corespondenți, verificarea informațiilor și acoperirea subiectelor complicate, de la alegeri la fonduri europene.

Jim Egan a explicat limpede ce înseamnă această mutare pentru industrie.

„Acest lucru are implicații evidente în ceea ce privește perspectivele de atingere a audienței, implicare și potențialul de monetizare.”

Dar raportul indică și o problemă de credibilitate. Doar 37% dintre respondenți spun că au încredere în „majoritatea știrilor, în majoritatea timpului”. Este un minim istoric, ceea ce înseamnă că mai puțin de patru din zece oameni declară încredere constantă în presă. Când încrederea scade sub jumătate, orice eroare, manipulare sau campanie de dezinformare are teren mai bun.

AI intră în rutina de informare, iar verificarea devine mai grea

Aproximativ 10% dintre respondenți au spus că folosesc săptămânal chatbot-uri pentru știri, în creștere de la 7% anul trecut. Saltul este de 3 puncte procentuale într-un singur an, adică o creștere rapidă pentru un obicei care aproape nu exista în urmă cu puțin timp. Numai că folosirea AI pentru știri nu rezolvă problema credibilității, fiindcă aceste instrumente rezumă, reformulează și ierarhizează informații fără să funcționeze ca o redacție responsabilă juridic și editorial.

Autorul raportului avertizează că aici se află cea mai apăsătoare problemă pentru industrie.

„Cum să răspundem la dezvoltarea și difuzarea rapidă a inteligenței artificiale generative este cea mai mare provocare la 360 de grade pentru liderii și factorii de decizie din domeniul știrilor de astăzi.”

În materialele video asociate raportului, accentul cade tocmai pe această dublă mutare: publicul pleacă spre platforme, iar platformele integrează tot mai mult instrumente automate care pot accelera distribuția informației, bună sau falsă.

Pentru România, raportul nu oferă în datele citate aici o poziționare separată. Informațiile disponibile arată doar că, în unele țări, mai ales din Europa, site-urile și aplicațiile media tradiționale rămân încă în față. Chiar și în acest scenariu, direcția generală rămâne aceeași: dacă publicul tânăr se informează în primul rând din platforme, presiunea se mută treptat și asupra piețelor unde presa clasică încă rezistă.

Și efectul nu este doar economic. În anii electorali, când circulă masiv mesaje politice, clipuri scurte și conținut manipulator, faptul că jumătate dintre cei de 18-24 de ani își iau știrile în principal din social media sau platforme video schimbă felul în care se formează agenda publică. Ordinea subiectelor nu mai este decisă doar de importanța lor publică, ci și de cât de bine performează pe platformă.

Iar când încrederea în știri coboară la 37%, iar plata pentru informație rămâne la 17%, redacțiile sunt puse între două constrângeri: să fie prezente acolo unde este publicul și, în același timp, să nu-și dilueze standardele editoriale pentru a imita mecanica platformelor. Raportul Reuters Institute vine după ediția de anul trecut, concentrată pe chatbot-urile AI, semn că următoarea etapă a competiției din media nu mai este doar despre unde citește publicul, ci și despre cine intermediază informația înainte ca ea să ajungă la public.