Cum ajunge un val de migranți din Ceuta să schimbe campania prezidențială din Franța

Cum ajunge un val de migranți din Ceuta să schimbe campania prezidențială din Franța

Criza de la frontiera spaniolă din Ceuta nu se mai limitează la controlul unei enclave. A devenit parte directă a jocului politic francez. Aici, Marine Le Pen conectează migrația cu o posibilă restrângere a spațiului Schengen după alegerile din 2027.

La inițiativa Italiei și a Danemarcei, 22 de miniștri de interne din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene măsuri ferme împotriva migrației ilegale. Franța, Spania, Portugalia, Luxemburg și Irlanda nu au semnat scrisoarea. Apelul vine după ce peste 60.000 de cetățeni marocani au traversat granița în enclava spaniolă Ceuta.

O fisură este vizibilă chiar în nucleul occidental al Uniunii. Premierul spaniol Pedro Sánchez, care anterior a regularizat situația a peste un milion de imigranți, a numit propunerile de înăsprire a controalelor „egoiste” și „ilegale”. Într-un articol publicat în The New York Times, Pedro Sánchez a afirmat: „Sunt premierul Spaniei. Iată de ce Occidentul are nevoie de migranți.”

Apeluri pentru o schimbare de ton a Comisiei Europene

Scrisoarea semnată de cei 22 de miniștri solicită Comisiei o schimbare de ton și de instrumente. Autorii invocă „obligația Uniunii Europene de a descuraja eficient și de a combate necruțător migrația ilegală”.

În Franța, episodul de la Ceuta a fost integrat imediat în confruntarea pentru succesiunea lui Emmanuel Macron, care nu mai poate candida. Marine Le Pen îl atacă pe potențialul rival Édouard Philippe. Ea amintește că în mandatul său de premier, între 2017 și 2020, Franța a acordat cu aproximativ 30% mai multe permise de ședere și cu aproximativ 60% mai multe statute de refugiat față de administrația Hollande.

Édouard Philippe a descris acuzațiile drept „grave și inacceptabile”. Disputa însă nu se oprește la schimbul de acuzații dintre candidați. Marine Le Pen propune restrângerea libertății de circulație în spațiul Schengen exclusiv pentru cetățenii Uniunii Europene. Această repoziționare mută dezbaterea de la frontiera externă a UE către regulile interne ale blocului.

Schengen înseamnă liberă circulație între statele participante, fără controale sistematice la frontierele interne. Adevărul relatează că tema a ieșit deja din zona tehnică și a intrat în campania electorală franceză. Un sondaj online realizat de un post TV francez arată că aproape 98% dintre participanți s-au pronunțat pentru înăsprirea regulilor privind libera circulație.

Climatul politic este amplificat și de aspecte de securitate, nu doar de cifrele migrației. Dezbaterea a fost intensificată de un atac cu cuțitul la Paris, unde agresorul ar fi invocat motive religioase. Franța găzduiește comunități numeroase de origine nord-africană: 621.000 de rezidenți de origine marocană, 658.000 din Algeria și 312.000 din Tunisia.

Unde se mută presiunea politică

Punctul de pornire rămâne Ceuta, dar consecința politică se observă la Paris. O criză de frontieră la periferia Uniunii a generat o confruntare privind cine decide accesul în spațiul european și cât de departe merge libera circulație. Franța a devenit terenul principal al acestei dispute.

Franța nu s-a alăturat formal scrisorii celor 22 de state, deși în politica sa internă tema migrației urcă rapid spre centrul campaniei prezidențiale.

Următorul reper politic indicat este anul 2027. Acesta este termenul după care Marine Le Pen spune că ar încerca aplicarea unei restrângeri a libertății de circulație în Schengen exclusiv pentru cetățenii Uniunii Europene.