Percheziții EPPO la locuința prefectului de Timiș, Cornelia Elena Micicoi, în dosarul fondurilor europene.

Parchetul European a făcut vineri 11 percheziții în județul Timiș, inclusiv la locuința prefectului de Timiș, Cornelia Elena Micicoi (prefect al județului Timiș), într-un dosar care vizează presupuse fraude cu fonduri europene. Ancheta privește un proiect care ar fi avut ca obiect cursuri de formare profesională pentru persoane defavorizate, iar prejudiciul estimat s-ar ridica la câteva sute de mii de euro.

Mai precis, anchetatorii au descins nu doar la locuința prefectului, ci și la sediul unei firme pe care aceasta a condus-o înainte de a prelua funcția publică în octombrie 2025 și au verificat autoturisme folosite de Cornelia Elena Micicoi. Față de un dosar obișnuit de control administrativ, miza aici este mai mare: cercetările vizează suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri, uz de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

Pentru administrația locală, cazul are două consecințe imediate. Prima ține de bani: dacă suspiciunile se confirmă, presiunea va fi pe recuperarea sumelor europene, tocmai fiindcă proiectul ar fi vizat persoane defavorizate, adică o categorie pentru care finanțările sunt acordate cu reguli stricte. A doua ține de funcția publică: prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, iar o anchetă EPPO la adresa unei persoane aflate într-o asemenea poziție lovește direct în credibilitatea instituției.

Prefectul neagă rolul de manager de proiect în asociația anchetată

Cornelia Elena Micicoi ocupă funcția de prefect al județului Timiș din octombrie 2025. Ea a confirmat legătura cu proiectul anchetat doar în limita fondării asociației care l-a derulat, fără să își asume coordonarea directă.

Într-o declarație pentru Opinia Timișoarei, prefectul a spus:

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect”

Afirmația lasă însă deschise tocmai întrebările esențiale ale dosarului: ce rol exact a avut în asociația vizată, în ce perioadă a fost implicată în conducerea ei și dacă această implicare s-a suprapus cu derularea proiectului cercetat. Dosarul documentat până acum nu oferă răspunsuri la aceste puncte.

Si despre percheziția la domiciliul său, Cornelia Elena Micicoi a formulat o poziție prudentă. Pentru aceeași publicație, ea a declarat:

„La adresa mea, sigur nu. Eu sunt la dispoziție și mi se pare normal să fiu la dispoziția autorităților”

Formularea este relevantă și pentru stadiul anchetei: există percheziții, dar nu există în dosarul public de până acum date despre eventuale măsuri procesuale dispuse împotriva prefectului, despre calitatea sa în cauză sau despre probele ridicate vineri.

EPPO investighează un posibil grup infracțional organizat

Dosarele EPPO nu au doar o miză penală, ci și una bugetară. Când sunt investigate fonduri europene, problema nu este numai dacă au existat falsuri sau documente folosite nelegal, ci și dacă banii pot fi recuperați și dacă România își păstrează credibilitatea în fața instituțiilor UE. Un prejudiciu de câteva sute de mii de euro este modest față de marile scheme investigate la nivel european, dar este semnificativ pentru un proiect local de formare profesională.

Iar faptul că ancheta vizează un posibil grup infracțional organizat ridică nivelul suspiciunilor peste cel al unei simple erori de implementare. Potrivit Adevarul, procurorii verifică un ansamblu de fapte care include fals în înscrisuri, uz de fals și obținere ilegală de fonduri europene, ceea ce indică suspiciunea că documentele și circuitul administrativ al proiectului ar fi fost folosite pentru accesarea nelegală a banilor.

Dar dosarul rămâne, public, incomplet. Nu sunt cunoscute deocamdată numele celorlalți suspecți, instituția care a sesizat inițial Parchetul European, perioada exactă în care au fost organizate cursurile și nici ce autorități române colaborează în anchetă. La fel, nu există date oficiale despre ce s-a ridicat la percheziții.

Presiunea pentru recuperarea prejudiciilor ajunge în Parlament

Cazul apare într-un moment în care răspunderea șefilor de instituții pentru prejudicii este deja temă politică. Un proiect de lege depus de parlamentarii USR propune înăsprirea sancțiunilor pentru conducătorii instituțiilor publice care nu recuperează prejudiciile constatate de Curtea de Conturi: închisoare de la 1 la 5 ani și interdicția funcțiilor de conducere. Față de situația actuală, unde dezbaterea se poartă mai ales pe răspunderea administrativă, propunerea mută accentul spre sancțiune penală distinctă atât pentru nedispunerea măsurilor, cât și pentru neurmărirea aplicării lor.

Nu este același tip de dosar, fiindcă aici ancheta vizează fonduri europene și competența EPPO, nu controale ale Curții de Conturi. Numai că direcția este aceeași: statul și instituțiile europene încearcă să reducă spațiul în care un prejudiciu rămâne doar o constatare pe hârtie.

Pentru public, diferența practică este clară. Când finanțările pentru persoane defavorizate sunt deturnate sau blocate de anchete, nu se pierde doar o sumă contabilă, ci și efectul proiectului pentru beneficiarii pe care trebuia să îi ajute. Iar când în ecuație apare un prefect în funcție, discuția nu mai este una strict locală, pentru că afectează raportul de încredere dintre administrația românească și mecanismele de control ale Uniunii Europene.

Deocamdată, mandatul Corneliei Elena Micicoi la Prefectura Timiș nu este menționat în dosarul public ca fiind afectat de vreo măsură, iar după perchezițiile de vineri rămân de clarificat rolul ei exact în proiect, persoanele vizate alături de ea și rezultatul verificărilor făcute de EPPO în județul Timiș.