România are 34.645 de locuri vacante, dar peste jumătate sunt pentru persoane cu educație redusă

Angajatorii aveau declarate 34.645 de locuri de muncă vacante în România la 16 septembrie 2026, potrivit Datele ANOFM. Alte 101 locuri erau oferite în Spațiul Economic European prin rețeaua EURES România.

Analiza Digi24, realizată pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS), Eurostat și Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), descrie o piață în care oferta este concentrată în meserii și ocupații necalificate. Salariul mediu a crescut, dar scumpirile au redus puterea de cumpărare, iar rata locurilor vacante rămâne cea mai mică din Uniunea Europeană.

Cele mai multe posturi sunt pentru șoferi, manipulanți și curieri

Din oferta internă raportată la 16 septembrie, șapte ocupații concentrau cele mai multe locuri:

• 3.868 de posturi pentru conducători auto de transport rutier;
• 1.943 de posturi pentru manipulanți de mărfuri;
• 1.923 de posturi pentru curieri;
• 1.583 de posturi pentru muncitori necalificați în construcții;
• 1.243 de posturi pentru muncitori necalificați la spargerea și tăierea materialelor de construcții;
• 1.227 de posturi pentru lucrători comerciali;
• 1.079 de posturi pentru agenți de securitate.

Distribuția după educație arată că mai mult de jumătate din ofertă era accesibilă persoanelor fără studii sau cu cel mult studii gimnaziale:

• 18.537 de locuri, aproximativ 53,5% din total, pentru persoane fără studii sau cu studii primare ori gimnaziale;
• 7.209 posturi pentru absolvenții învățământului profesional;
• 6.789 de posturi pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale;
• 2.110 locuri, aproximativ 6% din total, pentru persoanele cu studii superioare.

Oferta pentru absolvenții de studii superioare includea posturi de inginer, medic, manager, economist și alte ocupații de specialist. În categoria destinată persoanelor cu educație redusă apăreau în special locuri pentru curieri, manipulanți de mărfuri și muncitori necalificați.

România are cea mai mică rată a locurilor vacante din Uniunea Europeană

În trimestrul al doilea din 2026, rata locurilor de muncă vacante din România era de 0,5%, cea mai mică dintre statele membre pentru care existau date comparabile. Media UE era de 2%, de patru ori mai mare.

Rata reprezintă ponderea posturilor neocupate în totalul locurilor de muncă existente, ocupate și vacante. În Țările de Jos ajungea la 4,1%, în Belgia la 3,3%, în Malta la 3,1%, iar în Austria la 2,9%. Polonia și Bulgaria aveau câte 0,8%.

Cele 34.645 de posturi din evidențele ANOFM și rata de 0,5% măsoară lucruri diferite. ANOFM contabilizează ofertele declarate agențiilor de ocupare la o anumită dată, iar indicatorul Eurostat raportează posturile vacante la întreaga piață a muncii pentru a permite comparații între state.

Salariul mediu a crescut, dar scumpirile au consumat avansul

Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.820 de lei în iulie 2026, cu 86 de lei, respectiv 1,5%, peste nivelul din iunie. Câștigul salarial mediu brut a urcat la 9.709 lei, cu 145 de lei într-o lună.

Față de iulie 2025, salariul mediu net a crescut cu 5,5%. Indicele câștigului salarial real a coborât însă la 97,5% față de aceeași lună a anului trecut, ceea ce indică o reducere de aproximativ 2,5% a puterii de cumpărare.

Inflația anuală a fost de 8,16% în iulie 2026, peste avansul de 5,5% al salariului mediu net. Pentru august, datele INS indică o încetinire la 6,17%, în timp ce Eurostat, instituția statistică a Uniunii Europene, indică o rată de 6,3% pentru România.

În august, serviciile înregistrau cele mai mari scumpiri anuale, de 11,28%. Prețurile mărfurilor nealimentare crescuseră cu 6,36%, iar cele ale alimentelor cu 2,62%.

Diferența dintre domeniile cu cele mai mari și cele mai mici salarii depășește 10.000 de lei

În iulie 2026, cel mai ridicat câștig salarial mediu net, de 13.464 de lei, era în activitățile de programare și consultanță în tehnologia informației. Extracția petrolului brut și a gazelor naturale urma cu 13.140 de lei.

La celălalt capăt, media netă era de 2.986 de lei în alte activități de servicii și de 3.023 de lei în pescuit și acvacultură. Diferența dintre domeniul aflat în frunte și cel de la baza statisticii depășea 10.000 de lei net pe lună.

Față de iunie 2026, câștigul mediu net a crescut cu 23,4% în activitățile juridice și de contabilitate și cu 20,2% în extracția petrolului și gazelor. Avansuri cuprinse între 8% și 14,5% au fost înregistrate în activități de arhitectură și inginerie, fabricarea autovehiculelor, închiriere și leasing, precum și în unele activități profesionale, științifice și tehnice.

Scăderile lunare au fost cuprinse între 7,5% și 11,5% în fabricarea produselor din tutun, activități de editare, fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice, telecomunicații, fabricarea de mașini și utilaje și industria farmaceutică.

INS avertizează că aceste variații nu reprezintă automat majorări sau reduceri permanente ale salariilor. Media lunară poate fi schimbată de prime trimestriale, anuale sau de vacanță, bonusuri de performanță, sume din profit, nivelul producției, încasările companiilor și modificarea structurii personalului.

În sectorul bugetar, câștigul mediu net a crescut față de iunie cu 1,5% în sănătate și asistență socială și cu 0,6% în administrația publică. În învățământ a scăzut cu 1,1%.

Salariul minim a ajuns la 4.325 de lei brut

De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut de la 4.050 la 4.325 de lei. Comparat cu salariul mediu brut de 9.709 lei din iulie, pragul minim reprezenta aproximativ 45% din medie, deși indicatorii măsoară lucruri diferite: salariul minim este limita legală, iar media include câștigurile plătite efectiv și poate fi influențată de prime și bonusuri.

Între iulie 2016 și iulie 2026, salariul minim din România a avut o creștere medie anuală de 11,6%, a doua cea mai mare din UE. Lituania a înregistrat 11,7%, Bulgaria 11,2%, Polonia 10,4%, iar Ungaria 10%.

România a rămas în grupul statelor membre cu un salariu minim brut sub 1.000 de euro pe lună. După ajustarea la nivelul prețurilor și exprimarea în standardul puterii de cumpărare, salariul minim se afla însă în grupa de mijloc a UE.

Costul muncii rămâne la 39% din media Uniunii Europene

În 2025, o oră de muncă avea un cost mediu de 13,6 euro în România, față de 34,9 euro în Uniunea Europeană și 38,2 euro în zona euro. Indicatorul include salariul și celelalte costuri suportate de angajator pentru forța de muncă.

România avea al doilea cel mai mic cost orar al muncii din UE. Bulgaria se situa la 12 euro pe oră, iar Ungaria la 15,2 euro.

La polul opus, costul ajungea la 56,8 euro pe oră în Luxemburg, 51,7 euro în Danemarca și 47,9 euro în Țările de Jos. Valoarea din România reprezenta aproximativ 39% din media UE și era de peste patru ori mai mică decât cea din Luxemburg.

Exprimat în moneda națională, costul orar al muncii a crescut în România cu 10,6% în 2025, cel mai mare avans dintre statele membre care nu folosesc moneda euro. Ungaria a înregistrat o creștere de 8,9%, iar Polonia de 8,8%.

Ritmul a încetinit în trimestrul al doilea din 2026. Componenta salarială a costului orar al muncii era cu 1,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, la egalitate cu Luxemburg și sub media UE de 3,2%. Cele mai mari creșteri au fost în Bulgaria, cu 9,9%, Lituania, cu 9,6%, și Croația, cu 8,9%.

Cei mai mulți șomeri înregistrați nu primesc indemnizație

La sfârșitul lunii iulie 2026, ANOFM avea în evidență 259.889 de șomeri. Rata șomajului înregistrat era de 3,25%, față de 3,20% în iunie.

Dintre persoanele înscrise, 57.758 primeau indemnizație de șomaj. Celelalte 202.131 de persoane, aproape 78% din total, erau șomeri neindemnizați.

Diferența dintre mediul rural și cel urban era mare: 189.066 de șomeri înregistrați proveneau din mediul rural, față de 70.823 din orașe. În evidențe se aflau 133.472 de bărbați și 126.417 femei.

Cea mai numeroasă categorie de vârstă era cea de peste 55 de ani, cu 66.284 de persoane. Urma grupa 40-49 de ani, cu 61.648 de persoane, în timp ce categoria 25-29 de ani cuprindea 14.805 șomeri.

Persoanele fără studii sau numai cu studii primare reprezentau 28,98% din total, iar cele cu studii gimnaziale încă 33,70%. Împreună, depășeau 62% dintre șomerii înregistrați. Persoanele cu studii universitare reprezentau 4,9%.

Șomajul statistic ajunge la 6,4%, peste rata din evidențele ANOFM

Rata calculată prin metodologia INS și Eurostat diferă de rata șomajului înregistrat. Statistica armonizată folosește ancheta asupra forței de muncă și poate include persoane care nu sunt înscrise la ANOFM, în timp ce agenția numără numai persoanele aflate oficial în evidențele sale.

În iulie 2026, rata șomajului ajustată sezonier a fost de 6,4%. Numărul persoanelor fără loc de muncă, cu vârste între 15 și 74 de ani, era estimat la 526.800, față de 555.500 în iunie și 484.800 în iulie 2025.

Rata lunară era de 6,7% în rândul femeilor și de 6,2% în cazul bărbaților. Pentru populația de 25-74 de ani, indicatorul ajungea la 5,2%, respectiv 5,5% la femei și 5% la bărbați.

În perioada aprilie-iunie 2026, șomajul în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani era de 30,8%. Persoanele de 25-74 de ani reprezentau 76,4% din numărul total al șomerilor estimat pentru iulie.

România rămâne sub media UE la ocuparea populației

În 2025, 69% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani aveau un loc de muncă în România. Era a doua cea mai mică rată de ocupare din UE, după Italia, cu 67,6%, și sub media europeană de 76,1%.

Rata de ocupare a femeilor era de 59,5%, de asemenea a doua cea mai redusă după Italia. Diferența dintre rata de ocupare a bărbaților și cea a femeilor ajungea la 18,7 puncte procentuale, față de media UE de 9,6 puncte.

Productivitatea a scăzut în timp ce media europeană a crescut

În trimestrul al doilea din 2026, productivitatea muncii a crescut în Uniunea Europeană cu 0,9% pe persoană ocupată și cu 0,8% pe oră lucrată, față de aceeași perioadă din 2025.

În România, productivitatea pe persoană ocupată a scăzut cu 0,8%. România, Irlanda și Italia s-au aflat printre puținele state membre care au înregistrat un recul după acest indicator.

Productivitatea raportată la numărul de ore lucrate a coborât în România cu 1,2%, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026.