România are o rată de ocupare de 63% în 2025, penultima din UE

România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la rata de ocupare a populației în 2025, cu 63% din populația aptă de muncă având un loc de muncă.
63% înseamnă cu 8 puncte procentuale sub media Uniunii Europene, care este de 71%. Sub România se află doar Italia, cu 62,5%, în timp ce Țările de Jos conduc clasamentul cu 82,3%, urmate de Malta cu 80%, Germania cu 77,2% și Danemarca cu 76,9%.
Miza nu este doar statistică. Economia intră în această fotografie cu un rating suveran BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investițiilor înainte de categoria junk. O retrogradare ar putea trimite economia în recesiune, iar baza redusă de populație ocupată slăbește capacitatea de creștere într-un moment în care investițiile sunt deja mai prudente.
Investițiile străine scad, ratingul de țară e vulnerabil
Tabloul se vede și în finanțare. Investițiile străine în România au scăzut cu 25% față de anul trecut, fapt care adâncește vulnerabilitatea țării în evaluările de rating și arată o dependență mai mare de finanțarea externă.
Și antreprenorii își mută comportamentul spre formule mai prudente. Numărul de PFA-uri nou create a crescut cu 50% în primele cinci luni ale anului, până la circa 25.000. Proporția a ajuns aproape egală cu cea a SRL-urilor, față de raportul de 1 la 3 din anul 2024, cum relatează ZF.
Un antreprenor nenumit din Fomco Group, fondator, a rezumat această frână de ritm astfel:
„Există oportunități în România, doar că la noi totul se întâmplă lent. Alte țări sunt mai dinamice și ne-o iau în față.”
Prudența apare și în companiile care vând către consumatori. Carmen Petcu, reprezentant De’Longhi, a explicat că piața cumpără altfel în acest climat de incertitudine.
„Vremurile sunt foarte imprevizibile, iar piața e guvernată de precauție. Se vede asta și în mixul de produse cumpărate de clienți.”
Pe plan politic, premierul interimar Ilie Bolojan conduce Guvernul într-un context de polarizare politică masivă, care blochează deciziile interne. În energie, Ministerul Energiei, condus de Ilie Bolojan, cere în Adunarea Generală a Acționarilor ținte ferme de investiții la Hidroelectrica. Țintele exacte nu sunt precizate.
Mediul economic și impactul asupra companiilor
Pentru companii, combinația dintre ocuparea redusă, investițiile străine în scădere cu 25% și ratingul BBB- cu perspectivă negativă indică un mediu în care costul prudenței crește. Adică o economie care folosește doar 63% din populația aptă de muncă, față de 71% media UE, intră mai vulnerabilă într-o perioadă în care finanțarea și investițiile cer stabilitate.
Există și zone care cresc puternic, dar ele nu schimbă singure fotografia de ansamblu. În energie, top 10 companii antreprenoriale au urcat de la afaceri cumulate de 2 miliarde de lei în 2020 la 10 miliarde de lei anul trecut, adică de cinci ori peste nivelul de acum patru ani.
În același timp, sentimentul din business rămâne rezervat. Un antreprenor nenumit din transporturi, energie și producție de mobilă, fondator, a descris direct lipsa de predictibilitate:
„Nu știm pe ce putem conta”











