România are o rată de reciclare de doar 12,4% și ocupă ultimul loc în UE

România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, cu un procent de doar 12,4%, conform unui raport al Comisiei Europene din iunie 2025. Cifrele plasează țara noastră chiar și în urma Bulgariei, în contrast puternic cu media europeană de aproximativ 50% și cu performanțele statelor fruntașe.

Cifrele dezastrului ecologic național

Datele oficiale arată o imagine sumbră a managementului deșeurilor în România. Pe lângă rata generală de reciclare de 12,4%, cifrele din 2022 indică o rată de reciclare a deșeurilor de ambalaje de 37,3% și de doar 32,4% pentru ambalajele din plastic. Anual, România generează 303 kg de deșeuri menajere pe persoană, iar un procent uriaș de 74% din această cantitate este depozitat direct la gropile de gunoi. Acest procent depășește masiv obiectivul stabilit de Uniunea Europeană, care impune statelor membre să nu depășească un prag de 10% pentru depozitarea la groapa de gunoi până în 2035.

Situația este confirmată și de Garda Națională de Mediu, care a precizat că 88% din deșeurile colectate în țară nu sunt, în realitate, reciclate. Legea obligă autoritățile locale să asigure colectarea separată pentru hârtie, metal, plastic și sticlă, iar de anul trecut obligația a fost extinsă și pentru deșeurile textile. totusi, numeroase regiuni nu au implementat încă sisteme complet integrate de gestionare a deșeurilor, iar pubelele de reciclare rămân o raritate chiar și în București.

O măsură recentă, introdusă la finalul anului 2023, este sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de plastic și sticlă. Prin acest mecanism, consumatorii pot returna sticlele la automatele din marile magazine și primesc un voucher în valoare de 0,50 RON pentru fiecare ambalaj, sumă ce poate fi folosită pentru a obține reduceri la cumpărături.

Bulgaria, o performanță slabă dar superioară României

Deși se află în partea inferioară a clasamentului european, Bulgaria înregistrează performanțe superioare României. Nikolay Nedelkov, viceprimarul pentru ecologie al municipiului Sofia, a remarcat recent că „Bulgaria se numără printre țările UE cu cele mai scăzute rate de reciclare – mai puțin de 20% din deșeurile menajere sunt reciclate, comparativ cu o medie UE de aproape 48%”. Tot el a reamintit că „obiectivele naționale vizează reciclarea a peste 65% din deșeuri până în 2035, cu reducerea depozitării deșeurilor la 10%”.

Datele Eurostat din 2023 confirmă o rată de reciclare de 16,7% pentru Bulgaria, comparativ cu media UE de 47,9%. Liderul european în acel an a fost Germania, cu o rată de 68,7%. Cifrele mai vechi, din 2022, arată că Bulgaria a reciclat 58,3% din totalul deșeurilor de ambalaje și 39,5% din cele de plastic, ambele procente fiind peste cele înregistrate de România. La nivelul UE, rata medie de reciclare a deșeurilor de ambalaje a fost de 65,3% în 2022, crescând la 67,5% în 2023. Performeri de top în 2023 au fost Belgia (79,7%), Islanda (77,3%) și Țările de Jos (75,8%).

Slovenia, modelul balcanic de succes

În contrast, Slovenia demonstrează că performanța este posibilă și în regiunea Balcanilor. Țara reciclează 59,8% din totalul deșeurilor, 73,6% din deșeurile de ambalaje și 51,5% din ambalajele de plastic. Aceste rezultate plasează Slovenia printre cele șapte state UE, alături de Belgia, Olanda, Italia, Cehia, Slovacia și Spania, care au atins deja obiectivul pentru 2030 de a recicla cel puțin 70% din totalul deșeurilor de ambalaje.

Succesul Sloveniei se bazează pe un sistem bine pus la punct. Colectarea se face „din ușă în ușă”, iar deșeurile sunt sortate direct de către cetățeni în categorii precum biodegradabile, hârtie, plastic, sticlă și textile. Sistemul funcționează conform principiului „poluatorul plătește”, prin care gospodăriile achită o taxă de salubrizare calculată în funcție de cantitatea de deșeuri generate. Separarea corectă duce la costuri mai mici pentru cetățeni, în timp ce nerespectarea regulilor atrage taxe mai mari și amenzi din partea autorităților.

Implicații financiare directe pentru România

Poziția de pe ultimul loc în clasamentul reciclării nu este doar o problemă de mediu, ci are consecințe financiare directe pentru România. Nerespectarea țintelor europene, precum cea referitoare la depozitarea a maximum 10% din deșeuri la groapa de gunoi până în 2035, expune țara la proceduri de infringement și la plata unor amenzi substanțiale către Uniunea Europeană. Aceste penalități ar putea afecta bugetul de stat și ar reprezenta o dovadă a eșecului sistemic al autorităților locale de a implementa legislația în vigoare și de a crea infrastructura necesară pentru un management eficient al deșeurilor.

La nivel european, un cetățean generează în medie 177,8 kg de deșeuri de ambalaje pe an, din care 35,3 kg sunt din plastic, conform statisticilor din 2023. În timp ce șapte state membre au depășit deja ținta de reciclare de 70% pentru aceste ambalaje, România a reușit să recicleze doar 37,3% în 2022, mai puțin de jumătate din performanța liderului european, Belgia, care a atins 79,7%.