România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021,care depinde în mod covârşitor de reducerea deficitului bugetar structural

În 2021, România trebuie să inițieze o corecție macroeconomică esențială, care se bazează în principal pe diminuarea deficitului bugetar structural. Această ajustare trebuie să fie graduală, desfășurându-se pe parcursul mai multor ani, conform analizei de convergență „România – Zona Euro, Monitor”, publicată pe site-ul Băncii Naționale a României.

Contextul deficitului bugetar

Raportul subliniază că, în 2021, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană vor înregistra o scădere semnificativă a deficitului bugetar, datorită reducerii cheltuielilor temporare cauzate de pandemie și criza economică. În contrast, România ar putea rămâne cu un deficit de peste 8% din PIB, dacă nu se implementează ajustări, având în vedere o creștere de 14% a punctului de pensie. Această situație ar putea izola România de tendințele regionale, iar piețele financiare nu ar putea susține deficite de această magnitudine pe termen lung. Se estimează că, în 2022, datoria publică ar putea depăși 55% din PIB, ceea ce ar complica și mai mult finanțarea.

Recomandări2021, an istoric pentru schimburile comerciale România-SUA

Provocările Datoriei Publice

Deși regulile fiscale ale UE au fost suspendate în 2020 și 2021, raportul afirmă că România trebuie să înceapă corecția macroeconomică. Problema principală nu este stocul de datorie, care era de aproximativ 35% din PIB în 2019, ci riscurile viitoare legate de deficitul bugetar, având în vedere că veniturile fiscale sunt foarte scăzute, sub 27% din PIB, cele mai reduse din UE, cu excepția Irlandei. O creștere a cheltuielilor permanente ar putea duce la o scădere a ratingului suveran și la creșterea costurilor serviciului datoriei publice.

Necesitatea unei Corecții Graduale

RecomandăriEcosistemul 2Performant a generat peste 1% din piața de e-commerce din România în 2021

Corecția macroeconomică trebuie să fie graduală, pentru a evita o recesiune economică. Un deficit de 7% din PIB în 2021 ar fi o țintă dificil de atins, mai ales dacă deficitul din 2020 depășește 9,5% din PIB. Până în 2024, deficitul bugetar ar trebui să fie redus sub 3% din PIB pentru a permite accesul în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2. Intrarea în Uniunea Bancară (UB) înainte de MCS2 nu este viabilă fără o consolidare bugetară solidă și o evaluare riguroasă a activelor bancare.

Finanțarea Deficitelor prin Fonduri Europene

Economiștii subliniază că pentru a finanța deficitele, România are nevoie de un program credibil de corecție pe termen mediu, de 3-4 ani, susținut de fonduri europene. Este esențial un program de reziliență și redresare care să se concretizeze în proiecte ce pot fi ușor finanțate din resurse europene. Fondurile europene pot stimula cererea și oferta internă în perioada de corecție macroeconomică, care ar trebui să se desfășoare între 2021 și 2024.

RecomandăriÎncepe Bucharest Gaming Week 2021, cel mai mare eveniment al jocurilor video din România

Importanța Utilizării Fondurilor Europene

Raportul evidențiază importanța utilizării eficiente a fondurilor europene. Aceste resurse pot atenua efectele negative ale corecției economice, iar o absorbție masivă a acestora este crucială. Se subliniază că discuțiile publice adesea subestimează impactul fondurilor europene, concentrându-se pe simpla apariție a acestora în bugetul public, fără a lua în considerare efectele calitative și cantitative pe care le pot genera.

Stabilitatea Sistemului Bancar

Raportul analizează și robustetea sistemului bancar din România, care trebuie să facă față șocurilor economice cauzate de pandemie. Banca Națională a României a implementat măsuri pentru a atenua efectele negative, inclusiv reducerea treptată a ratei dobânzii și flexibilizarea reglementărilor. De asemenea, moratoriile la plata creditelor au ajutat debitorii să gestioneze mai bine impactul pandemiei. Anul 2021 va reprezenta o provocare majoră pentru bănci, deoarece dificultățile de lichiditate ale companiilor ar putea evolua în probleme de solvabilitate, afectând astfel bugetul public.

Concluzie

Coordonat de academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, raportul a beneficiat de contribuțiile mai multor experți, inclusiv Amalia Fugaru, Anca Gălățescu și Gabriela Mihailovici. Aceste analize subliniază necesitatea unei abordări strategice și bine fundamentate pentru a asigura stabilitatea economică a României în anii următori.