Scăderea oxigenului din oceane și ape dulci împinge planeta într-un spațiu nesigur, spun cercetătorii

Comunitățile care depind de pește și de echilibrul apelor, de la zonele de coastă până la regiunile cu ape dulci, intră în raza unui nou avertisment științific: scăderea rapidă a oxigenului din oceane și din apele interioare este tratată de cercetători ca o amenințare globală care împinge planeta într-un „spațiu nesigur”, cu efecte potențial ireversibile la scară umană.
Ecosistemele acvatice sunt cele vizate direct, iar schimbarea care le afectează este scăderea nivelului de oxigen dizolvat din apă, fenomen pe care cercetătorii vor să îl includă formal ca o a zecea limită în cadrul conceptului de „Limite Planetare”, introdus în 2009 pentru a măsura stabilitatea sistemului Pământului.
Miza nu ține doar de viața marină. Scăderea oxigenului perturbă procesele biologice și chimice care reglează clima și amenință organismele acvatice pe întreg lanțul, de la forme de viață microscopice până la pești și rechini, inclusiv mamiferele marine care rămân fără sursele de hrană de care depind. Astfel, presiunea se extinde de la biodiversitate la securitatea alimentară, prin riscul de colaps al unor ecosisteme și de dispariție a stocurilor de pește.
Ce vor cercetătorii să schimbe în cadrul Limitelor Planetare
Studiul a fost publicat în jurnalul „Limnology and Oceanography” pe 30 iunie 2026 și este coordonat de cercetători de la Scripps Institution of Oceanography, UC San Diego. Autorii propun ca nivelul de oxigen dizolvat în apă să fie adăugat ca a zecea limită în arhitectura „Planetary Boundaries”, care până acum cuprinde nouă praguri: schimbările climatice, acidificarea oceanelor, pierderea biodiversității, încărcarea cu aerosoli atmosferici, epuizarea stratului de ozon stratosferic, schimbarea apei dulci, schimbarea utilizării terenurilor, poluarea chimică și fluxurile biogeochimice.
Potrivit Sciencedaily, proiectul de cercetare a fost pornit de Erica Ferrer, autor principal și bursier postdoctoral la Centrul Național pentru Analiză și Sinteză Ecologică al UC Santa Barbara, împreună cu Lisa Levin, după participarea lor la Conferința ONU privind Schimbările Climatice (COP25) de la Madrid, în 2019. Propunerea lor adaugă o dimensiune legată direct de funcționarea apelor, nu doar de starea generală a climei sau a biodiversității.
„Sănătatea și stabilitatea planetei noastre depind de sănătatea și stabilitatea ecosistemelor acvatice, care au nevoie de oxigen pentru a funcționa normal. Acest studiu este conceput pentru a ridica profilul deoxigenării acvatice ca amenințare globală și pentru a arăta că aceasta nu acționează izolat.”
Avertismentul se înscrie într-o serie mai largă de cercetări care urmăresc impactul activității umane asupra sistemelor naturale ale Pământului. În acest cadru, autorii leagă deoxigenarea de alte crize deja monitorizate și susțin că ea trebuie evaluată în același tablou al riscurilor sistemice.
Cauzele scăderii oxigenului și impactul global
Cercetătorii indică trei cauze principale: încălzirea globală provocată de activitatea umană, poluarea excesivă cu nutrienți și modificările în circulația apelor de adâncime. Acest amestec de factori înseamnă că problema nu poate fi redusă la o singură sursă și nici tratată ca un episod izolat într-o mare sau într-un lac.
Pentru România, relevanța este directă tocmai prin felul în care aceste mecanisme se leagă de probleme deja vizibile, cum sunt poluarea Dunării și a Mării Negre sau efectele secetei și caniculei asupra apelor interioare. Deși studiul nu oferă date specifice pentru Marea Neagră sau pentru apele din România, el insistă asupra ideii că dezechilibrele din ape se conectează cu schimbările climatice și cu pierderea biodiversității, nefiind fenomene separate.
„Adăugarea deoxigenării acvatice la cadrul Limitelor Planetare ne va ajuta să înțelegem impactul său asupra stabilității sistemului Pământului. Atenuarea impactului său reprezintă o componentă critică a menținerii biodiversității și a climei.”
Citește și:
- O lumină de 10 miliarde de ori mai puternică împiedică cercetătorii să găsească lumi locuibile
- 15 ani înainte de simptome și șase boli dintr-o singură probă de sânge. Ce au construit cercetătorii din Hong Kong
- Cercetătorii de la Trinity College Dublin au legat microglia de stabilitatea rețelelor neuronale în Alzheimer













