Senatul a respins alegerea primarilor în două tururi. Coaliția menține actualul sistem electoral.

Coaliția guvernamentală a respins marți, în plenul Senatului, proiectul legislativ care propunea reintroducerea alegerii primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin. Inițiativa a picat cu 56 de voturi „împotrivă”, 48 „pentru” și o singură abținere, consfințind păstrarea actualului sistem electoral pentru administrația locală.

Dincolo de discursurile din plen, miza reală a acestui vot este conservarea puterii în teritoriu. Un sistem cu un singur tur de scrutin avantajează matematic partidele mari, cu primari deja în funcție, reducând drastic șansele formațiunilor mai noi de a câștiga administrații locale fără o structură de partid masivă. Iar PSD și PNL controlează în prezent majoritatea covârșitoare a primăriilor din țară, neavând niciun interes politic să vulnerabilizeze poziția propriilor edili.

RecomandăriRoman:Am primit o propunere de troc de la PSD pentru a nu susţine discutarea proiectului alegerii primarilor în două tururi

Calculele din plen și argumentele puterii

Așa cum detaliază datele publicate de Adevarul în analiza votului, opoziția s-a aliniat în favoarea schimbării. AUR a strâns 25 de voturi pentru, USR a contribuit cu 16, formațiunea Pace – Întâi România a adus 5 voturi, iar doi senatori neafiliați au susținut demersul.

Cifrele nu au fost însă suficiente.

Împotriva proiectului au votat în bloc 33 de senatori PSD, 12 de la PNL, opt de la UDMR și trei neafiliați. Dar cum justifică puterea menținerea actualului sistem? Social-democrații au argumentat că alegerea dintr-un singur tur reflectă mai fidel opțiunea directă a cetățenilor pentru „gospodarul” comunității.

„În turul doi intervine tranzacția politică.” – Robert Cazanciuc, Senator PSD

Ce propunea proiectul respins în Parlament

E drept că sistemul actual nu este o noutate absolută, el funcționând de mai bine de un deceniu (mai exact de la modificările legislative operate înainte de alegerile din 2012). În expunerea de motive, inițiatorii au argumentat că mecanismul actual „și-a arătat limitele” și nu mai corespunde nevoilor de reprezentativitate ale comunităților locale.

RecomandăriRomânia denunță atacul de la Galați la OSCE. Bucureștiul cere sprijin la Viena.

Până la urmă, cum ar fi funcționat noul sistem propus? Un candidat ar fi fost declarat ales din primul tur doar dacă obținea peste 50% din voturile valabil exprimate. În lipsa unei majorități absolute, primii doi clasați urmau să se confrunte într-un al doilea tur, organizat la o distanță de două săptămâni. Ba chiar proiectul reglementa strict și situațiile atipice de balotaj, unde mai mulți candidați cu același număr de voturi pe locul doi ar fi intrat toți în turul decisiv.

RecomandăriCiucu, atac dur la PSD după căderea guvernului. Liberalii acuză social-democrații de criză politică.

Traseul legislativ al inițiativei nu se oprește însă aici. Proiectul urmează să intre pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care este forul decizional în această speță. Având în vedere configurația solidă a majorității PSD-PNL din Camera inferioară, rămâne doar o chestiune de timp până când proiectul va primi votul final de respingere, închizând definitiv subiectul modificării legislației electorale pentru acest ciclu politic.