Serviciile ruse și iraniene recrutează copii și tinere inclusiv în română. Cum sunt împinși spre spionaj și asasinate

Serviciile secrete rusești și iraniene folosesc rețele sociale, jocuri online și canale de Telegram pentru a recruta tinere și copii, inclusiv prin mesaje în limba română, în operațiuni care merg de la fotografierea unor obiective strategice până la tentative de asasinat asupra militarilor din Ucraina și state occidentale.

De la începutul anului 2026, autoritățile ucrainene au documentat 6 cazuri în care tinere au fost recrutate pentru asasinate asupra militarilor, iar unul dintre aceste cazuri a fost prevenit. Raportat la acest total, o tentativă din 6 a fost oprită înainte de atac, ceea ce arată că schema funcționează deja în teren, nu doar în mediul online.

Miza pentru România ține de două lucruri concrete. Primul este faptul că mesajele de recrutare circulă și în limba română, semn că publicul vizat nu se oprește la spațiul ex-sovietic. Al doilea este metoda: adolescenții și tinerii sunt atrași cu promisiuni de bani rapizi în criptomonede, aventură sau validare ideologică, apoi împinși spre fapte penale reale, cu consecințe care merg de la complicitate la spionaj și sabotaj.

În Ucraina, recrutorii caută tinere pe Telegram și pe site-uri de întâlniri, le cer să identifice militari, să intre în contact cu ei și să organizeze întâlniri. Atacul este pregătit în pași simpli și greu de intuit la prima vedere: militarilor li se administrează substanțe narcotice, inclusiv metadonă amestecată în băuturi alcoolice, după indicațiile unor „curatori” ruși.

Ivan Vîhivskîi (46 de ani), șeful Poliției Naționale din Ucraina, a descris public mecanismul folosit în aceste cazuri.

„Îi droghează, apoi atacă!”

Același oficial a spus că autoritățile văd „o schemă bine pusă la punct, coordonată de către curatori ruși”. Pentru militari, avertismentul este direct: interacțiunile online pot deveni puncte de colectare de informații și de organizare a unor atacuri țintite.

Copiii sunt atrași din jocuri online spre „misiuni” cu arme reale

O a doua rută de recrutare îi vizează pe minori. Poliția pentru Minori din Ucraina a avertizat că, în jocuri precum Roblox și Arma 3 sau pe Discord, copiii pot fi abordați de „prieteni mai mari” din mediul virtual, mutați apoi pe Telegram și încurajați să participe la ceea ce li se prezintă drept „misiuni”. Diferența față de un joc este că, la capătul conversației, apar arme reale, explozibili sau sarcini de recunoaștere pe teren.

Mai discretă, dar la fel de utilă pentru rețelele de spionaj, este cererea de a fotografia obiective strategice prin aplicații de geolocalizare. Țintele pomenite în dosar sunt echipamente militare și infrastructură energetică. Pentru un copil, o astfel de fotografie poate părea o probă banală. Pentru rețea, ea poate deveni informație operativă.

Poliția pentru Minori din Ucraina a formulat avertismentul într-un limbaj care explică exact riscul juridic.

„Explicați copiilor că aceste „premii” sunt capcane. Odată ce iau parte, devin responsabili de infracțiuni adevărate.”

Semnalul este relevant și pentru părinții din România, chiar dacă dosarul nu indică deocamdată câte persoane de aici au fost vizate și nici dacă există cazuri documentate oficial pe teritoriul românesc. Numai că existența mesajelor în limba română și extinderea tacticii în mai multe state UE mută problema din zona ipotezelor în cea a prevenirii.

Recrutarea nu mai vizează doar Ucraina, ci și statele occidentale

Grupări neonaziste din Rusia recrutează „agenți de unică folosință” prin Telegram pentru acțiuni de spionaj și sabotaj în țările occidentale. Un videoclip de recrutare distribuit în august anul trecut pe canale naționalist-extremiste îi chema pe rușii din afara granițelor să devină „eroi”, apoi trimitea utilizatorii către un bot de recrutare afiliat GRU, prin Centrul de Informații Melodia.

Mesajul folosit în acea campanie a fost explicit: „Dragi compatrioți care locuiesc în afara Rusiei, ne adresăm vouă. A venit momentul vostru să deveniți eroi și să intrați în istorie! Scrieți-ne și vă vom ajuta să vă apărați dreptul la viață, la libertate și la viitor. Vă vom ajuta să vă apărați Patria! Cu respect, Serviciul de Informații Militare al Forțelor Armate ale Federației Ruse.”

Potrivit Libertatea, autorități din mai multe țări ale Uniunii Europene au primit indicii privind un număr tot mai mare de astfel de cazuri. Dosarul oferă și exemple din afara Ucrainei: minori au fost implicați în atacuri recente din Olanda, Marea Britanie și Franța, iar un caz recent este cel al norvegianului Juhann Natland, arestat în Anglia pentru complot la asasinat, după ce ar fi fost recrutat de o organizație suedeză care lucra pentru regimul iranian.

În Țările de Jos, un băiat de 17 ani ar fi spionat ministere și secții de poliție pentru serviciile secrete rusești. Tatăl său a declarat pentru „De Telegraaf” că fiul era un jucător pasionat, detaliu care se leagă direct de traseul descris de anchetatori: contact inițial pe platforme familiare adolescenților, urmat de mutarea conversației în canale mai greu de urmărit.

Semnul de alarmă pentru familii este schimbarea de comportament, nu doar aplicația folosită

Catherine De Bolle, șefa Europol, a rezumat vulnerabilitatea pe care mizează aceste rețele: generația tânără crește „în mare măsură independentă de părinții lor. A fost crescută online”. Asta explică de ce simpla interdicție asupra unei aplicații nu rezolvă problema. Contactul inițial poate veni prin TikTok și Snapchat, apoi se mută pe Telegram, Discord sau în jocuri.

Iar semnele practice invocate de autoritățile ucrainene sunt mai utile decât etichetele generale despre „pericolele internetului”: surse neobișnuite de venituri, inclusiv criptomonede, activități online ascunse, interes brusc pentru fotografierea unor obiective sensibile sau pentru întâlniri cu necunoscuți contactați pe platforme sociale.

Ivan Vîhivskîi (46 de ani), șeful Poliției Naționale din Ucraina, a transmis și recomandarea care privește direct familiile.

„Monitorizați contactele din mediul online, sursele neobișnuite de venituri și orice activități suspecte ale copiilor.”

Dar avertismentul său îi vizează și pe militari, și pe orice persoană care lucrează în jurul unor obiective sensibile: „Nu vă pierdeți vigilența și raportați autorităților orice situație suspectă.” Până acum, dosarul nu indică măsuri concrete anunțate public de autoritățile române și nici un bilanț al eventualelor tentative care ar fi vizat cetățeni români.

Faptul confirmat în acest moment este că mesajele de recrutare circulă inclusiv în limba română, iar țintele descrise de anchetatori merg de la adolescenți atrași din jocuri online până la militari ademeniți în întâlniri organizate pe Telegram.