SUA cer NATO reorientarea spre o apărare colectivă

Statele Unite exercită presiuni asupra aliaților din NATO pentru a reconfigura rolul Alianței, potrivit News24. Această inițiativă ar putea conduce la încheierea unor misiuni importante în Irak și Kosovo. Demersul Washingtonului este prezentat ca o revenire la obiectivul inițial al NATO, axat pe apărarea colectivă.

Reorientarea NATO spre apărarea colectivă

Administrația președintelui american Donald Trump dorește ca NATO să reducă operațiunile de gestionare a crizelor și parteneriatele globale dezvoltate în ultimele decenii, concentrându-se pe misiunea sa inițială, au declarat diplomați citați de POLITICO și preluați de Adevărul. Această reorientare ar marca o schimbare semnificativă în strategia Alianței.

Un diplomat a afirmat că Statele Unite consideră că NATO s-a extins prea mult în domenii care nu sunt esențiale pentru apărarea colectivă.

Astfel, „Este timpul să ne întoarcem la elementele de bază”, a spus diplomatul, sub condiția anonimatului.

Posibila încheiere a misiunii NATO din Irak?

Una dintre solicitările prioritare ale Washingtonului este încheierea misiunii NATO din Irak, creată în 2018 la solicitarea guvernului de la Bagdad. Această misiune are un rol consultativ, având ca scop consolidarea instituțiilor de securitate irakiene pentru a preveni revenirea grupării Stat Islamic.

Surse diplomatice susțin că SUA au cerut aliaților să pună capăt acestei misiuni încă din luna septembrie. În paralel, Statele Unite intenționează să retragă aproximativ 2.500 de militari din Irak, conform unui acord încheiat cu autoritățile locale în 2024.

În acest sens, există opinii împărțite în rândul experților. Unii consideră că misiunea NATO nu este esențială pentru securitatea Irakului, în timp ce alții avertizează că o retragere simultană a Alianței și a trupelor americane ar putea destabiliza regiunea, inclusiv zona autonomă Kurdistan.

Viitor incert pentru forța din Kosovo (KFOR)

Washingtonul a semnalat și intenția de a reduce contribuția la forța NATO din Kosovo (KFOR). Această misiune a fost lansată în 1999, după conflictele din fosta Iugoslavie, și numără în prezent aproximativ 4.500 de militari, operând sub autoritatea ONU.

Diplomați europeni și analiști în domeniul securității avertizează că o retragere prematură ar putea încuraja tensiunile etnice din nordul Kosovo și ar avea efecte negative în Balcanii de Vest.

KFOR a avut un rol crucial în menținerea păcii și stabilității în Kosovo, iar o reducere a forțelor ar putea crea un vid de securitate, spun analiștii.

Reacția NATO și necesitatea unui consens

Un oficial NATO a declarat că, în prezent, nu există un calendar stabilit pentru încheierea misiunilor din Irak sau Kosovo, subliniind că orice decizie necesită consensul tuturor celor 32 de state membre.

Astfel, „Orice modificare a misiunilor noastre necesită o discuție amplă și un acord unanim”, a declarat oficialul NATO, sub protecția anonimatului.

Posibile restricții pentru Ucraina la evenimentele NATO

Presiunile americane ar viza și restrângerea participării la evenimentele Alianței. Diplomații susțin că SUA doresc ca Ucraina și cei patru parteneri din Indo-Pacific – Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud – să nu fie invitați la reuniunile formale ale summitului NATO din iulie, de la Ankara.

Această măsură ar sublinia reorientarea Alianței către prioritățile sale de bază, conform surselor diplomatice.

Reacția Kievului și necesitatea implicării în negocieri

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că SUA și posibil unele state europene discută cu Rusia o nouă formulă de aranjamente privind NATO. Liderul de la Kiev a insistat ca țara sa să fie implicată direct în orice negociere.

În afirmaţiile sale, „Este vorba despre țara noastră. Nu se poate discuta doar cu rușii, fără noi”, a transmis Zelenski.

El a adăugat că Ucraina va reacționa la orice decizie care i-ar afecta securitatea. Zelenski a subliniat importanța menținerii unității și a unei poziții ferme în fața agresiunii rusești.

Viziunea NATO 3.0 și prioritățile SUA?

Aceste informații se aliniază cu viziunea NATO 3.0, schițată recent de adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby, care a afirmat că nu fiecare misiune poate reprezenta prioritatea principală. Colby a argumentat că resursele trebuie concentrate pe amenințările cele mai urgente.

De la revenirea la Casa Albă, președintele SUA Donald Trump a redus angajamentele externe ale SUA, a retras trupe din Europa și a transferat responsabilități către aliații europeni, pentru a concentra politica externă pe interesele fundamentale de securitate națională.

Administrația de la Washington nu a comentat public aceste informații. Trump a criticat în repetate rânduri cheltuielile militare ale aliaților europeni, cerând o contribuție mai mare la apărarea colectivă.