Tanczos Barna cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru ursul brun. Ce ar schimba pentru România și fermieri
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a solicitat Comisiei Europene, la Bruxelles, scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate, după o întâlnire cu comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall. Cererea vizează statele membre în care specia se află într-o stare favorabilă de conservare, iar România susține că exact aceasta este situația de pe teritoriul său.
Mai precis, miza pentru România este trecerea de la un regim rigid de protecție la reguli de gestionare mai flexibile, într-o țară unde studiul genetic național estimează între 10.600 și 12.700 de exemplare de urs brun. Asta înseamnă de aproape 10 ori mai mult decât în Slovacia, unde sunt aproximativ 1.200 de exemplare, de peste 10 ori mai mult decât în Croația, cu în jur de o mie, și de circa 3-4 ori peste Suedia, care are aproximativ 3.000 și aplică management activ.
Pentru comunitățile rurale și pentru fermieri, schimbarea nu este una teoretică. În ultimii 20 de ani, peste 20 de persoane au fost ucise de urs în România, iar peste 250 de cetățeni au fost atacați și desfigurați. Dincolo de bilanțul uman, autoritățile invocă și impactul asupra activităților agricole, adică pagube repetate în gospodării și presiune suplimentară asupra fermelor din zonele unde animalele coboară frecvent spre sate.
După discuția de la Bruxelles, Tanczos Barna a anunțat că România va trimite o echipă de experți pentru a prezenta rezultatele studiului științific bazat pe probe genetice. Calendarul exact al deplasării nu a fost anunțat deocamdată, iar Comisia Europeană nu a indicat încă un termen pentru o decizie.
„Am adus astăzi în atenția comisarului european pentru mediu, Jessika Roswall, problema urșilor, solicitând Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă.”
În una dintre postările publicate după întrevedere, ministrul a prezentat pe scurt cererea adresată Comisiei Europene și argumentul central al României: populația mare de urși trebuie administrată diferit de situația din statele care au doar câteva zeci sau câteva sute de exemplare.
România merge la Bruxelles cu un studiu genetic făcut în trei ani
Argumentul tehnic pe care mizează Bucureștiul este un proiect finanțat cu peste 10 milioane de euro din fonduri europene, derulat pe parcursul a trei ani de aproximativ 800 de specialiști. Studiul s-a bazat pe aproape 24.000 de probe genetice și indică faptul că România deține cea mai mare populație de urși bruni din Europa, dar și cea mai mare diversitate genetică a speciei.
Potrivit Libertatea, echipa de experți români urmează să prezinte aceste rezultate la Bruxelles, cu solicitarea explicită ca ele să fie luate în calcul atunci când sunt adaptate normele europene. Pentru autoritățile române, acesta este punctul cheie: dacă Bruxellesul acceptă că situația diferă puternic de la un stat la altul, regulile ar putea fi aplicate diferențiat, nu uniform.
EXCLUSION Mediterraneo Monoprotein Formula Sterilised, Pui, hrană uscată monoproteică pisici sterilizate, 12kgCumpără-35%EXCLUSION Mediterraneo Monoprotein Formula Kitten, Pui, hrană uscată monoproteică pisici junior, 12kgCumpără-30%SAM'S FIELD, XS-XL, Vițel și Morcov, plic hrană umedă fără cereale câini, (în aspic), 260gCumpără„În cadrul discuțiilor, am convenit ca o echipă de experți din România să prezinte la Bruxelles rezultatele studiului științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice. Am solicitat ca aceste date să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene, astfel încât să fie identificate soluții care să permită abordări diferențiate pentru statele membre, în funcție de situația specifică a fiecăruia.”
Dar tocmai aici rămâne una dintre necunoscutele importante. Autoritățile române nu au detaliat încă ce ar însemna, concret, aceste „reguli mai flexibile” și nici cum ar arăta, în practică, un model de management activ aplicat la scară națională.
Într-o altă postare, Tanczos Barna a legat direct studiul genetic de demersul politic de la nivel european, încercând să arate că România nu merge doar cu o solicitare politică, ci și cu date științifice.
Sprijinul politic pentru inițiativa României
Subiectul a fost discutat și la reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Luxemburg. Acolo, propunerea prezentată de România și Slovacia a fost susținută de alte 12 state membre, ceea ce ridică totalul la 14 state care s-au aliniat acestei poziții.
Acest sprijin contează politic, pentru că mută discuția din zona unei revendicări strict românești în cea a unei dezbateri europene despre carnivorele mari și costul social al protecției stricte. Numai că statele care au susținut inițiativa nu au fost nominalizate până acum în informațiile publicate.
„Împreună cu Slovacia, am prezentat propunerea noastră în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, iar în timpul dezbaterilor alte 12 state membre și-au exprimat sprijinul, subliniind că protejarea carnivorelor mari este importantă, dar nu poate fi mai importantă decât viața oamenilor și munca fermierilor.”
În același mesaj, ministrul a legat explicit dosarul ursului de siguranța populației și de activitatea fermierilor. Aceasta este linia pe care România încearcă să o impună la Bruxelles: protecția biodiversității să nu ignore costurile suportate de oamenii din zonele rurale.
Comisia Europeană face acum un „test de stres” al directivelor
Fereastra procedurală invocată de partea română este evaluarea în curs a Directivelor privind Păsările și Habitatele. Tanczos Barna a descris acest proces drept un „test de stres”, care include și o consultare publică. Aici vede România oportunitatea de a cere oficial schimbarea statutului ursului brun.
Iar contextul european este relevant tocmai pentru că diferențele între state sunt mari. Italia are doar 70-100 de urși în zona Abruzzo, unde specia este strict protejată. La celălalt capăt este România, cu 10.600-12.700 de exemplare. Între cele două se află Slovacia, Croația și Suedia, care au deja forme de vânătoare reglementată, vânătoare sustenabilă sau management activ.
Și în plan intern, presiunea este amplificată de raportul dintre numărul de urși și capacitatea habitatului. Ovidiu Ionescu, președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, susține că numărul urșilor este de aproape trei ori mai mare decât capacitatea estimată a pădurilor din țară.
Ministerul Agriculturii nu a anunțat încă măsuri financiare sau legislative suplimentare pentru fermieri și comunitățile rurale, în ipoteza în care schimbarea normelor europene va întârzia. Deocamdată, pasul concret confirmat este trimiterea echipei de experți români la Bruxelles, unde datele genetice vor fi puse pe masa Comisiei Europene.
