Trump cere un miliard de dolari de la Harvard după ce universitatea a respins 500 de milioane
Donald Trump a ridicat miza. Președintele american vrea acum daune de un miliard de dolari de la Universitatea Harvard. Negocierile pentru o înțelegere financiară? Au picat, conform Digi24.
„Acum solicităm daune de un miliard de dolari și nu dorim să facem afaceri cu Universitatea Harvard în viitor”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social. New York Times dezvăluise că administrația renunțase la planurile inițiale de a cere 200 de milioane de dolari compensații. Mesajul a venit imediat după.
Ce a declanșat ruptura totală
Povestea e mai încâlcită decât pare. În septembrie anul trecut, Trump anunța triumfător că negocierile se apropiau de un acord de 500 de milioane de dolari. Avea și planuri concrete pentru bani: o parte urma să finanțeze deschiderea de școli profesionale. Pe hârtie, suna bine.
Harvard a venit cu altceva. Trump numește propunerea lor „concept complicat de dezvoltare profesională”.
Verdictul? „A fost respins pentru că era total inadecvat și, în opinia noastră, nu ar fi putut avea succes.” Scurt. La obiect. Pentru Trump, mișcarea Harvard a fost o tactică de evitare, nimic mai mult. „A fost pur și simplu o modalitate prin care Harvard a evitat o înțelegere financiară substanțială de peste 500 de milioane de dolari”, a adăugat el.
Acuzațiile care stau la baza procesului
Administrația Trump acuză Harvard de antisemitism și părtinire. Universitatea ar fi permis mișcărilor studențești împotriva războiului din Gaza să „înflorească” în campusuri. Studenții evrei nu ar fi fost protejați adecvat în timpul demonstrațiilor pro-palestiniene. Greu de trecut cu vederea.
Lista grievelor continuă. Trump atacă și așa-numita „ideologie woke” promovată, în viziunea sa, de universitățile din Ivy League. Le vede ca focare de contestare progresistă. Nici mai mult, nici mai puțin.
„Ilegalitățile grave și flagrante pe care le-au comis” justifică, în opinia președintelui, o sumă mult mai mare decât cei 500 de milioane inițiali. De aici saltul la un miliard.
Cine a cedat deja presiunilor
Harvard rezistă. Alte universități? Nu prea. Universitatea Columbia a acceptat vara trecută să plătească 200 de milioane de dolari administrației Trump și s-a angajat să respecte reguli care îi interzic să ia în considerare originea etnică în deciziile de admitere sau angajare. Universitatea din Pennsylvania a anunțat că le va interzice femeilor transgender să participe la sporturile feminine.
Presiunea funcționează. Pentru unele instituții, cel puțin.
Harvard a obținut recent o victorie judiciară împotriva lui Trump. Instanța a considerat că administrația „a folosit antisemitismul ca perdea de fum”. Ironia sorții: tocmai victoria asta pare să fi amplificat conflictul.
Miza reală a bătăliei
De la revenirea la putere, Trump a luat în vizor sistematic universitățile de elită americane. Prima armă a fost retragerea finanțării federale. Au urmat procesele și cererile de despăgubiri. Interdicția pentru Harvard de a mai primi studenți străini reprezintă o altă lovitură. Pentru o universitate cu reputație globală, restricția doare.
Probabil asta e și ideea.
Un miliard de dolari. Suma e uriașă chiar și pentru Harvard, instituție cu o dotare financiară de zeci de miliarde. Dar dincolo de cifre, bătălia e simbolică. Cine controlează narativul în universitățile americane? Răspunsul se scrie acum, proces cu proces.
