Ucraina a descoperit o fraudă de 8 milioane de dolari cu piese de blindate

Autoritățile anticorupție din Ucraina au anunțat o anchetă într-un dosar care lovește direct în sectorul apărării: piese pentru vehicule blindate, trecute la începutul războiului ca fiind distruse în bombardamentele rusești, au ajuns să fie vândute către companii de stat între 2022 și 2024, pentru peste 350 de milioane de grivne, adică aproape 8 milioane de dolari.

Mai precis, anchetatorii de la NABU și procurorii SAPO susțin că un grup de firme și antreprenori controlat de două persoane neidentificate public a alimentat întreprinderi de stat din industria de apărare cu componente fără proveniență legală. Valoarea schemei, de aproape 8 milioane de dolari, trebuie citită și prin comparație cu mita identificată până acum într-un singur punct al dosarului: cel puțin 2,8 milioane de grivne, adică aproximativ 64.000 de dolari, primite de fostul adjunct al comandantului unei unități militare din regiunea Harkov.

Schema a pornit dintr-o unitate militară din regiunea Harkov

Mecanismul descris de procurori este sensibil nu doar penal, ci și militar. O parte dintre piesele livrate către companiile de stat ar proveni din stocurile unei unități militare din regiunea Harkov, o zonă aflată sub presiunea atacurilor rusești de la începutul invaziei la scară largă.

Potrivit anchetei, aceste componente au fost radiate din evidențele armatei chiar la începutul războiului, fiind declarate distruse în lovituri cu rachete și bombe. Asta înseamnă că bunuri care, pe hârtie, nu mai existau au reintrat în circuitul economic și au fost vândute pe bani publici către întreprinderi din apărare.

Procurorii au formulat explicit această legătură:

„O parte din bunurile livrate fusese depozitată anterior într-o unitate militară din regiunea Harkov și a fost radiată din evidențe la începutul invaziei la scară largă ca fiind distrusă în urma loviturilor cu rachete și bombe ale Rusiei.”

Pentru industria militară ucraineană, miza este directă. Dacă piese scoase fictiv din evidență pot fi revândute statului, pierderea nu se măsoară doar în bani, ci și în capacitatea reală de aprovizionare a frontului și în controlul asupra stocurilor.

Fostul adjunct al comandantului este acuzat că a lăsat intenționat stocurile fără control

NABU susține că dispariția componentelor a fost înlesnită de comportamentul fostului adjunct al comandantului unității unde erau depozitate piesele. Numele acestuia nu a fost făcut public, dar acuzațiile sunt precise: delapidarea de bunuri militare, primirea de foloase necuvenite și nedeclararea averii.

Anchetatorii afirmă că militarul nu și-a îndeplinit obligațiile care țineau de evidența și păstrarea bunurilor. Formula folosită de instituție arată o conduită repetată, nu un episod izolat:

„A evitat în mod sistematic să își îndeplinească atribuțiile privind evidența și păstrarea bunurilor militare aflate în responsabilitatea sa.”

Iar beneficiul primit nu a fost, potrivit dosarului, unul simbolic. Autoritățile anticorupție spun că acesta a încasat un folos necuvenit de cel puțin 2,8 milioane de grivne, echivalentul a aproximativ 64.000 de dolari. Raportat la valoarea totală a tranzacțiilor investigate, suma reprezintă doar o fracțiune, ceea ce sugerează că ancheta privește un mecanism mai larg decât mita primită de un singur oficial.

Conform Mediafax, mita nu ar fi fost plătită direct în numerar, ci mascată prin achiziția unor bunuri pentru uz personal. Procurorii vorbesc despre electrocasnice, materiale de construcții și alte produse cumpărate pentru fostul oficial militar.

„Mita a fost acordată în mod ascuns, prin plata unor electrocasnice, materiale de construcții și alte bunuri pentru uzul personal al fostului oficial.”

Presiunea nu este doar internă, ci și asupra relației cu partenerii occidentali

Dosarul apare într-un punct delicat pentru Kiev. Sectorul apărării este domeniul în care Ucraina a primit, din februarie 2022, miliarde de dolari sub formă de ajutor militar, iar orice breșă de integritate în administrarea stocurilor sau a contractelor riscă să afecteze încrederea partenerilor occidentali.

Dar efectul nu se oprește la imagine. Pentru UE, SUA și NATO, capacitatea Ucrainei de a sancționa corupția din apărare este o probă de funcționare a statului în vreme de război. Pentru România, aflată la granița conflictului și interesată direct de stabilitatea Ucrainei, astfel de cazuri contează și prin impactul asupra efortului militar ucrainean, nu doar prin ecoul diplomatic.

Anchetatorii insistă că bunurile vândute nu aveau o sursă legală. Formula lor, scurtă, este una dintre cheile dosarului: „Nu existau surse legale de proveniență pentru aceste bunuri.”

Cine sunt oamenii din schemă rămâne, deocamdată, neclar

Autoritățile ucrainene nu au făcut publice identitățile celor două persoane care ar controla grupul de firme și antreprenori implicat în livrările către companiile de stat. Nici numele fostului adjunct al comandantului și nici cel al organizatorului schemei, cercetat pentru dare de mită, nu au fost comunicate în informațiile anunțate până acum.

Și acesta este unul dintre punctele deschise ale anchetei. Nu se știe încă public cine sunt toți participanții la operațiune, ce roluri exacte au avut și dacă rețeaua are legături cu alte episoade de corupție din apărare.

Numai că procurorii au indicat deja direcția următoare: verifică dacă și alte persoane au participat la mecanismul prin care piesele scoase din evidență ca fiind distruse au fost transformate în marfă vândută din nou statului. Ancheta continuă, iar până acum singurele acuzații anunțate oficial îi vizează pe fostul adjunct al comandantului unității militare și pe presupusul organizator al mitei.