Începe procesul pe fond al lui Călin Georgescu și Horațiu Potra. Primul termen este miercuri, la ora 13.30

Judecata pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de infracțiuni privind ordinea constituțională începe miercuri, 9 septembrie 2026, la Curtea de Apel București, de la ora 13.30. Procesul poate începe după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, la 6 august, contestațiile formulate în camera preliminară, potrivit Ziare.com.

Curtea de Apel București decisese la 2 aprilie că procesul poate începe pe fond. Hotărârea fusese contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public, iar instanța supremă a respins definitiv contestațiile în 6 august.

Georgescu și Potra au acuzații distincte în același dosar

Procurorii îi acuză pe Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, pe Horațiu Potra și pe ceilalți inculpați de fapte pe care le consideră legate de tentativa de destabilizare a ordinii constituționale și de punerea în pericol a securității naționale.

Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false, în formă continuată.

Horațiu Potra, fost mercenar, este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Dorian Potra, fiul lui Horațiu Potra, și Alexandru Potra, nepotul acestuia, sunt acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Ancheta a pornit de la evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, când polițiștii au instituit filtre în zona localităților Balotești-Săftica din județul Ilfov, Mănești și Cornești din județul Dâmbovița, precum și în Capitală.

În autoturismele oprite au fost găsite cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare și cozi de topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase.

Procurorii susțin că materialele pirotehnice descoperite aveau potențialul de a produce explozii puternice, pagube imense, răni grave și decese. Potrivit acestora, acțiunile investigate au pus în pericol securitatea națională, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Măsurile preventive s-au schimbat înaintea primului termen

În 26 și 27 februarie 2025, anchetatorii au făcut 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj. Au fost verificate locuințele a 27 de persoane și patru sedii de firme, printre cei vizați aflându-se și Horațiu Potra.

În locuința lui Horațiu Potra, într-un seif încastrat sau ascuns sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari și numeroase arme. Potra a declarat atunci că „Legea nu îl obligă să își țină banii la bancă” și că își „asumă” nerespectarea regimului armelor și munițiilor, refuzând alte comentarii despre armele deținute ilegal.

La 3 septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația lui Horațiu Potra împotriva arestului la domiciliu decis la 26 august de Curtea de Apel București și a dispus ca acesta să fie plasat sub control judiciar.

La termenul din 4 august, Curtea de Apel București îi menținuse arestul la domiciliu și îi respinsese cererea de înlocuire a măsurii cu controlul judiciar. La 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție decisese eliberarea lui Potra din arestul preventiv și plasarea sa în arest la domiciliu.

Anterior, aceeași instanță admisese contestațiile lui Dorian Potra și Alexandru Potra. Cei doi au fost plasați sub control judiciar după ce fuseseră în arest la domiciliu.

Horațiu Potra a fost prins în Dubai în septembrie 2025 și a acceptat să fie adus în România. El a ajuns în țară la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său. Procedurile s-au derulat rapid, deoarece România nu are un acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite.

Separat de acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată într-o altă cauză, în care este acuzat de propagandă legionară și de promovarea, în public, a unor persoane vinovate de genocid și crime de război.

La 3 aprilie, Tribunalul București a decis definitiv încetarea controlului judiciar în cazul lui Călin Georgescu, după mai bine de un an de la instituirea măsurii. Instanța i-a admis contestația și a desființat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 prin care măsura fusese menținută.