Președinții a 16 curți de apel cer explicații de la CCR după o întâlnire secretă
Președinții a 16 curți de apel au cerut explicații oficiale după întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan. În documentul public semnat de magistrați, solicitarea vizează existența, cadrul, scopul, locația și temele discutate, pentru a înlătura orice aparență care ar putea pune sub semnul întrebării independența Curții.
Consecința imediată este că deliberarea CCR asupra Legii integrității, programată luni, 17 august, intră sub presiunea unei cereri publice venite chiar din sistemul judiciar. Documentul este semnat de președinții curților de apel din Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, precum și de președintele Curții Militare de Apel București.
Reacția a venit după întâlnirea de vineri, 14 august, dintre Elena-Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României, și Ilie Bolojan, prim-ministru interimar al României și lider al PNL. Întâlnirea a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean (PNL), iar cei doi au fost văzuți ieșind, pe rând, din birou în jurul orei 14:30.
Momentul a atras atenția și prin apropierea de termenul la care CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității Legii integrității. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte de ședința de luni, 17 august.
„Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime”, au transmis președinții curților de apel în documentul public.
În documentul public, șefii curților de apel invocă și hotărârea CEDO din 21 martie 2024 în cauza „Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei”. Ei trimit și la un precedent din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, a demisionat după o întâlnire controversată cu un judecător CCR.
Curtea Constituțională a transmis, printr-un comunicat de presă, poziția președintei instituției. Potrivit Mediafax, CCR arată că Elena-Simina Tănăsescu „respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”. Subiectul a fost relatat și de Adevărul.ro și Libertatea.ro.
Întâlnirea are și o încărcătură politică directă. Legea integrității a fost contestată la CCR atât de președintele Nicușor Dan, cât și de un grup de 27 de senatori PNL și USR. Ilie Bolojan, în calitate de lider PNL, este implicat direct în susținerea sesizării formulate de senatorii liberali.
Pe fondul acestei suprapuneri dintre calendarul politic și cel constituțional, reacțiile au venit și din partide. PSD, prin Mihai Fifor, și AUR au cerut explicații publice din partea Curții Constituționale privind circumstanțele și temele întâlnirii.
„Curtea Constituțională trebuie să lămurească public în ce împrejurări a fost organizată această întâlnire și, mai ales, care au fost temele discutate. Nu prin «surse». Nu prin explicații strecurate presei.
”
Tudorel Toader, fost judecător CCR și fost ministru al Justiției, a declarat la Antena 3 că o asemenea întâlnire, în acest moment procedural, nu intră în registrul obișnuit al relațiilor instituționale.
„Această întâlnire nu este una uzuală. Avem în vedere momentul sensibil, cu câteva zile înaintea adoptării unor decizii foarte importante, decizii cu impact juridic de bună seamă, dar și politic în același timp. (…) legea nu interzice astfel de întâlniri, dar există un principiu al separației.
”
Întrebări publice despre imparțialitatea CCR
CCR urmează să decidă luni, 17 august, asupra sesizărilor depuse împotriva Legii integrității, iar această hotărâre va fi citită deopotrivă în cheie juridică și politică. În aceste condiții, cererea publică a președinților de curți de apel mută atenția și asupra cadrului în care Curtea își exercită independența.
Ce impact are disputa asupra verdictului Legii integrității
Pentru instituțiile și persoanele vizate de Legea integrității, efectul imediat este că verdictul CCR de luni, 17 august, va veni după o dispută publică legată de imparțialitatea percepută a Curții. Următorul pas rămâne pronunțarea Curții Constituționale asupra sesizărilor privind această lege.
