Înalta Curte decide astăzi asupra dosarului lui Călin Georgescu. Instanța se pronunță pe judecata pe fond.

Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță joi, 4 iunie, asupra începerii judecății pe fond în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de fapte grave împotriva ordinii constituționale. Decizia judecătorilor supremi vine după două amânări succesive ale pronunțării.

Miza validării rechizitoriului

Miza acestei hotărâri depășește simpla procedură penală. Dacă instanța validează rechizitoriul, faza camerei preliminare se încheie, iar cei 22 de inculpați intră direct în judecata pe fond, riscând condamnări majore. o respingere ar însemna întoarcerea dosarului la Parchetul General pentru refacerea probatoriului, o procedură care ar prelungi masiv un caz cu implicații directe asupra securității naționale.

Din punct de vedere procedural, legalitatea actului de acuzare a fost deja analizată în primă instanță. În data de 2 aprilie, Curtea de Apel București a constatat legalitatea sesizării instanței și a dispus începerea judecății pentru toți cei 22 de inculpați. Hotărârea nu era însă definitivă (fiind pronunțată de o instanță inferioară în ierarhia căilor de atac), motiv pentru care a fost contestată imediat la instanța supremă.

RecomandăriCurtea Supremă decide că dreptul de deducere a TVA nu se prescrie niciodată

Acuzațiile formulate de anchetatori

Dar care sunt, mai exact, temeiurile legale pe care procurorii își bazează acuzațiile? Conform relatărilor publicate joi dimineață de Adevarul, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată. E drept că încadrarea juridică este una complexă, vizând direct evenimentele post-electorale din iarna trecută.

Potrivit rechizitoriului, anchetatorii susțin că, în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, Georgescu și Potra ar fi avut o întâlnire în care ar fi fost discutate planuri ce vizau acțiuni violente cu scopul de a influența ordinea constituțională. Procurorii susțin că Horațiu Potra ar fi coordonat un grup de persoane cu pregătire militară, cu intenția de a provoca tulburări și proteste deturnate în acțiuni violente, în timp ce Călin Georgescu ar fi contribuit prin comunicări publice și contacte considerate relevante în anchetă.

Iar acuzațiile nu se opresc aici. Horațiu Potra răspunde penal și pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și pentru nerespectarea regimului materiilor explozive.

RecomandăriCurtea Supremă din Italia decide soarta cetățeniei pentru milioane de descendenți

Arme albe și sume de bani

Cifrele din dosar conturează un tablou clar.

În timpul investigațiilor, autoritățile au efectuat zeci de percheziții în mai multe județe, unde ar fi fost descoperite arme albe, materiale pirotehnice și sume importante de bani, potrivit informațiilor din dosar. Fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, sunt acuzați la rândul lor de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Până la urmă, instanța supremă a respins definitiv contestația lui Horațiu Potra privind măsura arestării preventive, acesta rămânând în detenție, în timp ce fiul și nepotul său au fost plasați sub control judiciar.

Decizia pe care magistrații o pronunță astăzi stabilește parcursul juridic al întregului an. Dacă dosarul trece de acest ultim filtru procedural, instanța va fixa primul termen de judecată, etapă în care vor fi audiați martorii și se vor administra probele strânse în faza de urmărire penală.

RecomandăriÎnalta Curte acuză Guvernul de exces de putere și blochează comitetul pentru justiție