1.020 de morți în 18 cămine ilegale din Bihor. Curtea de Apel decide dacă Viorel Pașca rămâne sub control judiciar
Curtea de Apel București discută joi, 9 iulie 2026, contestația DIICOT împotriva deciziei prin care Tribunalul București l-a lăsat sub control judiciar pe Viorel Pașca și pe alți cinci membri ai familiei sale, acuzați că au operat 18 cămine ilegale în Dumbrava, Tinca și Incești, județul Bihor. În acest dosar, procurorii susțin că, din 2006 până în prezent, în aceste centre au ajuns peste 3.000 de persoane vulnerabile.
Față de cele peste 3.000 de persoane care ar fi trecut prin aceste azile, aproximativ 1.020 au decedat și au fost îngropate în cimitirul din Dumbrava, potrivit referatului DIICOT, adică aproape 1 din 3. Iar cele 18 case folosite ca azile nu au fost autorizate niciodată în 20 de ani de activitate, deși ar fi trebuit să respecte condiții minime de spațiu, bucătării echipate și personal calificat.
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a respins propunerea de arestare preventivă, reținând că beneficiarii aveau totuși cazare, masă, îmbrăcăminte și o minimă îngrijire. DIICOT contestă această evaluare și încearcă să convingă instanța superioară că faptele descrise depășesc zona unor nereguli administrative și intră în sfera exploatării unor persoane aflate în dependență totală de cei care le găzduiau.
Pentru familiile care au avut rude în aceste centre, dar și pentru sistemul public care trimite persoane bolnave sau vârstnice către servicii sociale, miza ședinței de joi nu stă doar în tipul măsurii preventive. Ea privește felul în care justiția califică un mecanism care, potrivit anchetatorilor, a funcționat ani la rând cu oameni aduși din spitale și din direcții de asistență socială, fără autorizații și fără standardele minime cerute unor astfel de centre.
Procurorii descriu un circuit de pacienți trimiși din spitale și ținuți izolați
DIICOT susține că Viorel Pașca nu recruta direct bătrâni sau bolnavi, ci făcea în așa fel încât aceștia să-i fie trimiși de spitale din Sibiu, Satu Mare, Brașov, Timișoara, București, Constanța și Botoșani sau de direcțiile de asistență socială. Potrivit Libertatea, autoritățile locale din Bihor s-au numărat printre cele care au refuzat să trimită pacienți lui Viorel Pașca.
Anchetatorii mai susțin că, odată ajunși în centre, beneficiarii rămâneau fără telefoane mobile. Familia Pașca a justificat măsura în fața judecătorilor prin faptul că
„nu pot să asigure celor 350 de pacienți dreptul de a vorbi la telefon”
Procurorii susțin însă că scopul real era izolarea de exterior. În același tablou intră și acuzațiile privind refuzul tratamentului, administrarea de pastile „după ureche” și „pe culori” sau anunțarea cu întârziere a ambulanței în urgențe medicale. Pentru un pacient imobilizat sau dependent de tratament, astfel de întârzieri pot face diferența dintre o internare la timp și o complicație ireversibilă.
Ce au găsit anchetatorii la percheziții și de ce contează în dosar
La percheziții, în dormitorul lui Viorel Pașca au fost găsite 217 carduri bancare emise pe numele persoanelor găzduite de asociație. Au mai fost descoperite 246.750 de lei, 7.880 de euro, 4.920 de dolari canadieni, 4.700 de franci elvețieni, 15.000 de dolari americani și 1.150 de lire sterline.
DIICOT susține că Viorel Pașca le lua cardurile bancare sau actele de identitate persoanelor admise la Asociația Dumbrava DPG pentru a obține indemnizații pe numele lor. În fața judecătorului, Viorel Pașca a declarat că are două conturi bancare, unul personal „gol” și unul al Asociației, în care ar fi virat banii de la persoanele în grijă pentru a „construi case”.
În acest stadiu al anchetei, pe bunurile familiei Pașca și ale asociației a fost instituit sechestru total. Asta înseamnă că dosarul nu urmărește doar răspunderea penală pentru trafic de persoane, muncă forțată și constituirea unui grup infracțional organizat, ci și conservarea unor sume și bunuri care ar putea intra în discuție la finalul procesului.
Familia acuzată și rețeaua care a funcționat 20 de ani fără autorizații
Emanuel Pașca, fiul lui Viorel Pașca, este viceprimar al comunei Holod, care administrează satele unde au funcționat azilele ilegale, și vicepreședinte al Asociației Dumbrava DPG. El este, potrivit datelor din anchetă, singurul cu studii superioare din familie. Viorel Pașca este absolvent de liceu și fost sculer-matrițer, iar ceilalți membri ai familiei menționați în dosar, Viorica Pașca, Abel Pașca și Sabin Pașca, au studii liceale sau gimnaziale și nu au o meserie de bază.
Acest detaliu are greutate în anchetă fiindcă rețeaua descrisă de procurori nu este prezentată ca un centru improvizat apărut recent, ci ca un sistem paralel de îngrijire care a funcționat din 2006 până în prezent, în 18 imobile neautorizate. Niciuna dintre case nu avea, potrivit acuzațiilor, spațiul minim de 6 metri pătrați per pacient, bucătării echipate la standardele cerute sau personal calificat.
Dincolo de ședința de joi, cazul lasă deschisă și întrebarea despre controlul statului asupra serviciilor sociale care preiau oameni bolnavi, vârstnici sau fără sprijin. În dosar apar spitale și direcții de asistență socială ca surse de trimitere a pacienților, iar DIICOT susține că tocmai această alimentare constantă a făcut posibilă funcționarea centrelor pe termen lung.
Curtea de Apel București decide joi, 9 iulie 2026, dacă menține controlul judiciar stabilit de Tribunalul București sau admite contestația procurorilor DIICOT în dosarul azilelor din Bihor.
