409 oameni preluați din azilele ilegale din Bihor au fost mutați în țară. Doar o persoană a ajuns la familie
Până acum, o singură persoană dintre cele 409 a ajuns la familie, a declarat Alexandra-Ana-Maria Zară (președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități).
Concret, relocarea nu a însemnat doar mutarea unor oameni dintr-un județ în altul, ci intrarea lor într-un sistem care funcționează deja la limită. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis o hotărâre care permite depășirea capacității serviciilor sociale licențiate pentru cazarea de urgență, semn că locurile existente nu au fost suficiente nici pentru absorbția imediată a celor 409 persoane.
Cei mai mulți au ajuns în județul Alba. Miercuri, 2 iulie, acolo erau 53 de persoane în centre publice și private, iar alte șapte erau așteptate din județul Cluj. În județul Giurgiu, la aproximativ 650 de kilometri de Bihor, au fost duse cinci persoane. Toate vorbeau limba maghiară, ceea ce a creat o problemă practică imediată pentru personalul local.
Problema cea mai apăsătoare pentru instituțiile care i-au preluat este lipsa actelor. O parte dintre oameni au ajuns fără buletine, fără documente medicale, uneori doar cu numele scris pe o brățară sau cu o fișă pe care apărea CNP-ul. Asta întârzie evaluarea stării de sănătate, încadrarea într-un grad de handicap și găsirea unei soluții stabile de cazare.
Centrele au primit mai mulți oameni decât locurile anunțate
În județul Vâlcea, DGASPC a preluat inițial 29 de persoane, apoi încă 27, ajungând la 56. Asta înseamnă aproape dublul primului număr acceptat. Vasile-Marius Mărgărita (director DGASPC Vâlcea) a descris succesiunea deciziilor luate în grabă.
„Am dat 29 de locuri, câte aveam noi disponibile.”
Șeful DGASPC Vâlcea a spus apoi că, la scurt timp, instituția a fost pusă în fața unui al doilea transport.
„După care, la o jumătate de oră, a mai venit un lot de 27, în total 56 de persoane. Am sunat la minister, n-au răspuns. Într-un final, ne-a sunat cineva de acolo și au spus că o să-i redistribuie pe ceilalți.”
Relatarea arată și o problemă de coordonare între nivelul central și serviciile din teritoriu. Iar pentru direcțiile județene, efectul este imediat: personalul și locurile deja planificate pentru cazurile curente trebuie redistribuite pentru o urgență națională.
Mărgărita a explicat că oamenii sunt ținuți provizoriu în regim de criză până la o decizie a Guvernului. „Îi ținem la criză până hotărăște Guvernul ce face cu ei. Vă dați seama că trebuie să avem buletine, să avem tot ce trebuie, actele lor. Oamenii au venit fără documente, fără cazier medical, fără absolut nimic.”
Potrivit pressone.ro, aceeași presiune se vede și în felul în care legea intră în conflict cu urgența. Legea 7/2023 obligă la reintegrarea a 32% din adulții cu dizabilități din centre până la 30 iunie 2026, ceea ce reduce marja de manevră a DGASPC-urilor exact când acestea trebuie să primească oameni noi. „Pe fondul legii dezinstituționalizării, DGASPC-urile nu pot să primească persoane în centre”, a spus directorul din Vâlcea.
Fără buletin și fără istoric medical, evaluarea poate dura luni
În județul Alba, unde au ajuns cei mai mulți dintre cei relocați, lipsa documentelor complică inclusiv stabilirea stării de sănătate. Valentin Frăcea (director DGASPC Alba) a spus că o parte dintre persoane au venit doar cu date minime de identificare.
„Și la noi au ajuns unii fără documente, doar cu o fișă cu CNP. Am luat legătura cu Casa de Asigurări de Sănătate, care, în baza CNP-ului, ar putea să ne spună istoricul medical, medicul de familie, dacă e cazul, ca să vedem puțin starea lor medicală.”
Același director a arătat că, pentru unii, nici măcar statutul juridic și medical nu este clarificat rapid. „Să vedem, poate unii dintre ei se încadrează în grad de handicap, și ca să-l încadrezi ai nevoie cam de 60 de zile.” Cele 60 de zile înseamnă, practic, o perioadă lungă de provizorat pentru oameni care au fost deja mutați o dată în regim de urgență.
La 650 de kilometri de Bihor, comunicarea se face cu aplicații de traducere
În județul Giurgiu, dificultatea principală a fost limba. Vișinel Bălan (director DGASPC Giurgiu) a spus că instituției i s-au propus inițial 20 de persoane, dar a putut prelua doar cinci. „Inițial ne-au propus 20 și eu le-am zis că nu-mi permit decât cinci.”
Toate cele cinci persoane vorbeau maghiara. „Toți sunt vorbitori de limbă maghiară”, a spus Bălan. Soluția de moment a fost una improvizată: „I-am rugat pe colegii mei să folosească Google Translate sau Gemini.”
Și aici au lipsit documentele. „Nu au venit cu nimic. Doar cu numele scris pe mână, pe brățărică”, a spus directorul DGASPC Giurgiu. Pentru instituțiile care trebuie să le asigure hrană, tratament și cazare, asta înseamnă că până și verificarea medicației urmate anterior poate deveni o operațiune anevoioasă.
Criza deschide o problemă mai veche decât cazul din Bihor
Dar mutarea celor 409 persoane arată și altceva: nu este vorba doar despre închiderea unor locuri ilegale, ci despre capacitatea statului de a prelua imediat sute de oameni care au nevoie de îngrijire.
Alexandra-Ana-Maria Zară a spus că, deocamdată, soluțiile sunt doar temporare. „În acest moment, temporar, avem aceste soluții. Se pregătesc și niște soluții de finanțare până la finalul anului, după care, în funcție de modul în care evoluează situația, o să vedem dacă e nevoie de înființarea altor servicii sau care sunt măsurile de luat pentru fiecare persoană în parte.”
Până la acele măsuri, bilanțul rămâne acesta: 409 persoane mutate în regim de urgență după perchezițiile din 30 iunie din județul Bihor, iar una singură a ajuns la familie.
