409 persoane vulnerabile din azilele ilegale din Bihor au fost relocate. Cum au fost preluate de urgență în 19 județe
Cele 409 persoane vulnerabile găsite în azilele neautorizate din județul Bihor au fost relocate miercuri, 1 iulie, la o zi după perchezițiile DIICOT care au vizat rețeaua condusă de Viorel Pașca (55 de ani). Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
409 oameni au fost mutați cu ambulanțe și medici în 19 județe, în urma unei operațiuni desfășurate în cursul nopții. Dintre cele 413 persoane descoperite în centre, relocarea anunțată de minister acoperă aproape întregul lot identificat de anchetatori, rămânând o diferență de patru persoane.
Miza imediată este concretă pentru sistemul public de asistență socială: sute de persoane cu afecțiuni psihice și alte probleme de sănătate au trebuit preluate în regim de urgență, după ce au fost găsite în centre fără acreditare și fără servicii sociale licențiate. Pentru familiile care au rude în astfel de servicii, cazul evidențiază discrepanța dintre existența unei asociații și funcționarea legală a unui centru.
Dragoș Pîslaru a descris operațiunea ca fiind una realizată sub presiunea timpului, cu locuri verificate din mers și cu probleme logistice apărute în timpul transferului.
„Vă dau o știre în premieră, nu cred că a mai apărut. Toate persoanele vulnerabile au fost relocate. Am stat azi-noapte până târziu cu colegii și am reușit să mutăm toate persoanele vulnerabile. Nu a fost deloc ușor, pentru că au fost și probleme. De exemplu, noi știam că într-o locație erau 5 locuri, dar de fapt erau 4…”
Imaginile de mai jos surprind tema care a dominat ziua de miercuri, 1 iulie: amploarea intervenției și mutarea rapidă a beneficiarilor din centrele ilegale.
DIICOT anchetează o rețea care ar fi funcționat din 2020 sub paravanul unei asociații umanitare
Procurorii DIICOT au efectuat zeci de percheziții marți, 30 iunie, în județul Bihor, într-un dosar de grup infracțional organizat și trafic de persoane. Anchetatorii spun că au probe potrivit cărora azilele exploatau vulnerabilitatea a sute de persoane găzduite fără autorizație, din 2020 și până în acest an.
Rețeaua era formată pe criterii familiale, avându-l ca lider pe Viorel Pașca (55 de ani). Potrivit Libertatea, gruparea ar fi obținut bani din donații, sponsorizări și din beneficiile sociale ale victimelor, inclusiv pensii, indemnizații de handicap și ajutoare de înmormântare.
Asociația umanitară prin care opera gruparea se numește Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă. Ministerul Muncii a precizat că Viorel Pașca nu avea acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru centrele respective. Se ridică astfel o întrebare publică: cum a fost posibil ca asemenea centre să funcționeze ani la rând fără autorizațiile necesare, de vreme ce ancheta indică o activitate începută în 2020?
DIICOT a rezumat acuzațiile într-un comunicat care fixează și intervalul în care ar fi funcționat rețeaua.
„Începând din 2020 și până în acest an, un bărbat de 55 de ani a format împreună cu alte persoane o rețea de criminalitate organizată pe criterii familiale, având ca scop obținerea de foloase materiale din exploatarea unor persoane vulnerabile.”
Ce au găsit anchetatorii și de ce cazul depășește un simplu control la azile
Datele publicate descriu lipsa autorizațiilor și condițiile în care erau ținute victimele. Persoanele cazate ar fi fost menținute într-o stare de dependență și lipsă de autonomie, fără îngrijire medicală adecvată, deși sufereau de afecțiuni psihice și alte probleme de sănătate.
Îngrijirea era realizată de personal necalificat și insuficient, fără condițiile minime pentru protejarea sănătății, demnității și integrității beneficiarilor. Pentru orice familie care caută servicii sociale pentru un vârstnic sau o persoană cu dizabilități, acesta este reperul esențial: existența unei asociații sau a unui discurs caritabil nu echivalează cu licențierea unui serviciu și nici cu o îngrijire medicală reală.
Cifra financiară a dosarului arată dimensiunea economică a exploatării. Prejudiciul total estimat depășește 13 milioane de lei, adică aproximativ 2,5 milioane de euro. Raportat la cele 409 persoane relocate, suma trece de 31.000 de lei pentru fiecare persoană, dacă prejudiciul ar fi împărțit uniform. Această sumă indică miza materială a rețelei, dincolo de componenta socială și penală.
401 morți îngropați pe un câmp ridică miza dosarului dincolo de relocarea de urgență
Cea mai gravă cifră din acest caz nu este nici numărul perchezițiilor, nici prejudiciul. 401 persoane care au murit în aceste azile de-a lungul anilor au fost îngropate pe un câmp lângă cimitirul greco-catolic. Raportat la cele 409 persoane relocate acum, diferența este de doar opt oameni.
Acest detaliu mută discuția din zona administrativă în cea a răspunderii. Nu mai este doar o problemă de control al licențelor, ci una care privește modul în care statul a verificat, sau nu a verificat, ani la rând, soarta unor oameni complet dependenți de cei care îi aveau în grijă.
Contextul anchetei este și mai larg. DIICOT a descoperit 413 bolnavi în centrele Asociației Bunul Samaritean, iar Viorel Pașca (55 de ani), conducătorul acestei asociații, este suspectat de exploatarea a peste 2.000 de oameni și a fost adus la București pentru audieri. El susține că a cerut autorităților să preia beneficiarii.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a insistat că relocarea s-a făcut în condiții medicale și logistice controlate, tocmai pentru a evita o nouă punere în pericol a persoanelor extrase din centre.
„A fost o operațiune de mare amploare, dar să știți că totul a fost făcut ca la carte, cu ambulanțe, cu medici. În total, au fost relocate 409 persoane vulnerabile în 19 județe.”
Faptul cert de miercuri, 1 iulie, este acesta: toate cele 409 persoane vulnerabile identificate pentru relocare au fost mutate în 19 județe, la o zi după descinderile DIICOT din județul Bihor.
