Doar opt universități românești în clasamentele mondiale
România a rămas cu doar opt universități în noul clasament internațional, după ce în trecutul apropiat avea zece, iar acum doi ani apăreau 13 sau 15 instituții. Scăderea se manifestă atât în numărul de instituții prezente, cât și în pozițiile ocupate de cele rămase: universitățile românești au pierdut teren, iar instituțiile maghiare și bulgare cel mai bine clasate au depășit toate facultățile românești.
Reculul se reflectă în două cifre relevante. Universitatea din București, cea mai sus plasată instituție românească, a coborât din intervalul 761-770 la nivel global, în evaluările trecute, în intervalul 801-850 în noul clasament. De asemenea, România are acum cu două universități mai puțin decât în trecutul apropiat și cu 5-7 mai puține decât acum doi ani, indicând că problema nu ține de un singur campus, ci de ansamblul sistemului.
Miza depășește competiția simbolică dintre universități. Când instituțiile locale ies din topuri sau coboară în ele, România devine mai puțin vizibilă pentru studenții străini și mai puțin convingătoare pentru o parte dintre absolvenții români care își aleg studiile. Efectul practic este presiunea spre plecarea la studii în afara țării, iar pe termen lung aceasta înseamnă mai puțini tineri formați aici pentru piața muncii și pentru sectoarele care depind de forță de muncă înalt calificată.
Ungaria și Bulgaria au depășit toate universitățile românești
Comparativ cu vecinii din Uniunea Europeană, diferența este clară în noua ediție a clasamentului. Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, Ungaria, a urcat până pe locul 595 în lume, mult peste rezultatul românesc cel mai bun, aflat acum în zona 801-850. Și Universitatea „Sf. Kliment Ohridski” din Sofia, Bulgaria, a intrat în intervalul 751-760, deci peste Universitatea din București și peste celelalte instituții românești.
Aceasta schimbă și comparația regională. Dacă România rămânea în urmă doar față de centre universitare occidentale, semnalul era mai ușor de relativizat. Depășirea vine acum și din partea a două țări vecine, aflate în același spațiu european și în competiție directă pentru studenți, profesori și vizibilitate academică.
Universitatea din București rămâne prima din țară, dar pierde poziții
La nivel european, Universitatea din București ocupă locul 254, urmată de universitatea din Cluj pe 272, de universitatea din Iași pe 426 și de Politehnica din Capitală pe 438. Ierarhia internă rămâne relativ stabilă, însă plasamentul extern arată un recul față de edițiile anterioare.
Datele publicate indică o diferență între menținerea unei ordini interne și pierderea de competitivitate în afara țării. Pentru un candidat care compară opțiuni din regiune, contează mai puțin cine este pe primul loc în România și mai mult unde se află acea universitate în raport cu Budapesta sau Sofia.
Potrivit Cancan, noul clasament confirmă o tendință de scădere constantă a numărului de universități românești prezente în topurile internaționale. România este acum la opt instituții, față de zece în trecutul apropiat și față de 13 sau 15 acum doi ani.
Semnalul din universități se leagă de probleme mai largi din educație
Declinul din clasamente survine peste indicatori sociali și educaționali deja slabi. România este pe primul loc în Uniunea Europeană la privațiuni materiale și sociale severe în rândul tinerilor, cu 15,1% în 2025, aproape de trei ori media UE. În același timp, țara este ultima în UE la abandon școlar timpuriu, cu 15,5% în 2025, față de media europeană de 9,1%.
Legătura este relevantă chiar dacă vorbim despre niveluri diferite ale sistemului. Un bazin mai mic de elevi care ajung bine pregătiți la facultate, combinat cu dificultăți sociale mai mari decât în restul Uniunii, reduce șansele de a susține universități competitive internațional. Când universitățile pierd vizibilitate, efectul se întoarce în economie: intrare mai slabă pe piața muncii, migrație mai mare și costuri pentru bugetele publice.
Lipsesc deocamdată explicațiile oficiale și planul de corecție
Informațiile disponibile până acum arată rezultatul, nu și răspunsul autorităților. Nu a fost anunțat încă un set de măsuri din partea Ministerului Educației care să explice de ce universitățile românești au coborât și cum ar urma să fie inversată tendința.
Absența unui răspuns public contează tocmai fiindcă problema nu mai poate fi tratată ca una de imagine. Clasamentele influențează alegerea studenților, parteneriatele internaționale și atractivitatea unei țări ca destinație de studiu. Când România pierde simultan număr de universități în top și poziții pentru cele rămase, discuția se mută din zona reputației în cea a competitivității.
De urmărit este dacă Guvernul, Parlamentul și Ministerul Educației vor anunța o strategie pentru susținerea universităților românești în competiția internațională. Până acum, datele noi arată doar bilanțul: opt instituții românești în listă, față de zece în trecutul apropiat și 13 sau 15 acum doi ani, cu Universitatea din București coborâtă în intervalul 801-850 la nivel global.
