Parlamentul a intrat în vacanță până pe 31 august.

România rămâne, cel puțin pentru moment, cu Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan la Palatul Victoria, după ce Parlamentul a intrat oficial în vacanță până sâmbătă, 31 august, iar negocierile dintre partide pentru un nou cabinet s-au blocat în disputa pentru funcția de prim-ministru. Președintele Nicușor Dan a transmis marți, după întâlnirea bianuală cu ambasadorii statelor europene, că așteaptă de la partide o soluție de majoritate.

În cifre, termenul care apasă cel mai mult este 31 august: până atunci trebuie adoptate șapte proiecte legislative legate de PNRR, iar un guvern interimar nu poate emite actele normative necesare pentru îndeplinirea obligațiilor asumate. Miza nu este una abstractă. Riscul invocat este pierderea a miliarde de euro din granturile UE, într-un moment în care finanțele publice sunt deja sub presiune, pe fondul costurilor cu dobânzile și al avertismentelor Moody’s.

Blocajul politic are două efecte imediate. Primul este instituțional: învestirea unui guvern cere prezența fizică a parlamentarilor în plen, la vot cu bile, ceea ce complică mobilizarea lor în timpul vacanței parlamentare. Al doilea este economic: fără un executiv cu puteri depline, deciziile care țin de jaloanele PNRR și de alte măsuri strategice se amână, iar întârzierile se pot transforma în bani pierduți.

Negocierile sunt împotmolite între PSD, care îl susține pe Sorin Grindeanu, și PNL, USR, UDMR, care merg pe varianta Siegfried Mureșan. Iar această ruptură vine după un eșec politic care a slăbit și poziția de mediator a șefului statului: tentativa de învestire a guvernului Veștea.

Președintele așteaptă acordul partidelor, dar liderii recunosc că soluția nu este aproape

Marți, președintele Nicușor Dan a plasat responsabilitatea ieșirii din impas la partidele parlamentare.

„Aștept partidele. Repet, responsabilitatea-i la ele și aștept ca ele să vină cu soluții de majoritate. Cred că așteptarea oamenilor este să ieșim din criza asta politică.”

Mesajul vine într-un moment în care chiar liderii politici vorbesc despre un calendar împins spre finalul lunii iulie. Kelemen Hunor, liderul UDMR, s-a declarat pesimist în privința unei învestiri mai rapide, dar a lăsat deschisă varianta unei înțelegeri în următoarele săptămâni.

„Cred că după 2-3 săptămâni, până la finalul lunii iulie să găsim o soluție. În continuare cred că e nevoie de un guvern majoritar, dacă nu se poate vechea coaliție, poate un guvern PSD-PNL-UDMR cum a mai fost, cu miniștri propuși de partide și majoritate simplă cel puțin până anul viitor.”

Asta înseamnă că, deși vacanța parlamentară durează până la 31 august, miza politică reală s-ar putea muta pe o eventuală sesiune extraordinară. Numai că o astfel de convocare are sens doar dacă există mai întâi un acord politic, nu doar disponibilitatea formală de a reuni plenul.

Procedura de învestire a Guvernului impune prezența fizică a parlamentarilor

Potrivit Adevarul, procedura de învestire a noului guvern nu poate fi făcută de la distanță. Votul este cu bile, deci teoretic secret, iar parlamentarii trebuie să fie în sală. Într-un Parlament cu majorități fragile, prezența devine decisivă.

Analistul politic Vlad Adamescu spune că partidele mari par să fi internalizat deja ideea că nu va exista un executiv cu puteri depline înainte de septembrie.

„Din ce am văzut în ultimele câteva zile, suntem foarte departe. Pare că principalele partide, PSD, PNL și USR, s-au resemnat cu ideea că nu vom avea un guvern cu puteri depline înainte de vacanța parlamentară, deci cel mai probabil până prin septembrie. Cam aceasta este situația.”

Analiza lui merge mai departe și explică de ce negocierile nu avansează: fiecare actor politic a rămas pe propria poziție. PNL are propriile argumente, spune analistul, iar PSD insistă să intre primul la guvernare într-o formulă minoritară care fusese discutată ca soluție temporară, cu rotație ulterioră. Iar președintele Nicușor Dan, după eșecul desemnării făcute în grabă, fără consultări reale cu partidele, are o autoritate de mediere slăbită.

Fără guvern cu puteri depline, șapte legi trebuie trecute prin Parlament până la 31 august

Aici este miza practică cea mai grea. În lipsa unui guvern cu puteri depline, executivul nu poate adopta ordonanțe de urgență pentru jaloanele asumate prin PNRR. Asta mută presiunea direct pe Parlament, exact în perioada în care aleșii au intrat în vacanță.

Vlad Adamescu a explicat că ar fi necesară o sesiune extraordinară dacă blocajul politic se deblochează. Motivul nu ține doar de votul pentru noul cabinet, ci și de cele șapte proiecte legislative care trebuie adoptate până la 31 august: reforma ANAF, investiții în cercetare și dezvoltare, măsuri privind integritatea publică, legea salarizării, investiții în energie regenerabilă, închiderea unor termocentrale pe cărbune și alte măsuri asumate prin PNRR.

Si avertismentul lui este foarte concret: dacă începe vacanța parlamentară, liderilor de grup le va fi greu să-i readucă pe parlamentari la București pentru voturi decisive. El atrage atenția că, într-un Parlament cu majorități fragile, chiar și 10 sau 20 de voturi pot schimba rezultatul. Pentru proiectele PNRR, spune analistul, prezența este esențială fiindcă miza ajunge la sute de milioane de euro.

Dar riscul descris la nivel general este și mai mare: întârzierea acestor legi poate împinge România spre pierderea a miliarde de euro din granturile europene. Asta se suprapune peste alte efecte deja vizibile ale crizei politice, inclusiv blocarea prelungirii unor acte normative, cum a fost plafonarea adaosului comercial la carburanți.

Ce urmează până la sfârșitul verii

Scenariul minimal este un acord politic până la finalul lunii iulie, urmat de convocarea unei sesiuni extraordinare pentru votul de învestire și pentru proiectele PNRR. Scenariul care se conturează acum este însă altul: menținerea guvernului interimar până în septembrie, cu costul amânării deciziilor pe care executivul nu le poate lua singur.

Între timp, Guvernul interimar Bolojan rămâne în funcție la Palatul Victoria și are, potrivit mandatului primit de la CSAT, sarcina de a identifica soluții pentru continuitatea serviciilor ROMATSA și o formulă care să evite întreruperea acestora. Termenul fix care presează întregul sistem politic rămâne același: sâmbătă, 31 august.