PNL acceptă să voteze un guvern minoritar PSD pentru 6 luni. Ce condiții pune pentru deficit și cele opt jaloane PNRR

PNL este dispus să voteze învestirea unui guvern minoritar PSD, dar numai pe baza unui acord politic limitat la 6 luni, care să includă respectarea țintelor de deficit, recuperarea celor opt jaloane restante din PNRR și garanții împotriva creșterii cheltuielilor bugetare. Formula ar urma să deblocheze criza guvernamentală fără intrarea liberalilor la guvernare alături de PSD.

Mai precis, liberalii spun că ar susține cabinetul social-democrat strict la votul de învestire, nu și ulterior, dacă angajamentele nu sunt respectate. Miza practică este dublă: evitarea unui nou blocaj politic și păstrarea unei minime discipline bugetare într-un moment în care întârzierile pe PNRR pun în joc fondurile europene ce trebuie absorbite până la 31 august 2026.

Poziția PNL contează pentru că desenează o majoritate de avarie, nu o coaliție. Asta înseamnă un guvern cu sprijin fragil, evaluat după 6 luni, și cu amenințarea explicită a unei moțiuni de cenzură dacă acordul este încălcat. Pentru economie, diferența nu este una abstractă: fără guvern cu puteri depline, jaloanele restante din PNRR rămân blocate, iar ratarea lor poate întârzia intrarea banilor europeni. Iar o abatere de la țintele de deficit ar împinge presiunea tot spre buget, adică spre investiții publice și cheltuieli ale statului.

PNL exclude guvernarea cu PSD, dar acceptă un vot de deblocare

Gabriela Horga (vicepreședinta PNL) a explicat că partidul nu ia în calcul revenirea într-un executiv comun cu PSD. Declarația trasează o linie politică limpede: sprijin parlamentar punctual, nu parteneriat de guvernare.

„Am spus foarte clar că noi nu vom mai face parte dintr-un guvern cu PSD. Cred că acest lucru este clar pentru toată lumea. Dacă Partidul Social Democrat va fi la guvernare, PNL va fi în opoziție și invers.”

Și aceeași delimitare apare și în felul în care liberalii descriu votul de învestire. Nu ca pe o susținere a programului PSD, ci ca pe o ieșire temporară din blocajul politic apărut după căderea Guvernului Cîțu și respingerea cabinetului Veștea.

Potrivit Adevarul, Gabriela Horga a spus că sprijinul liberal ar fi limitat strict la momentul instalării guvernului. Asta răspunde și uneia dintre marile întrebări ale negocierii: PNL nu oferă, cel puțin acum, un cec în alb pentru guvernare.

„Acest guvern ar putea fi susținut strict la învestire. Nu este o susținere a guvernului, ci o susținere pentru a găsi o soluție astfel încât România să aibă în continuare un guvern.”

Acordul cerut de PNL are trei mize: deficitul, PNRR și stoparea angajărilor la stat

Condițiile anunțate de PNL nu sunt doar politice. Ele vizează direct două dosare cu impact economic imediat: țintele de deficit și cele opt jaloane restante din PNRR, adică Planul Național de Redresare și Reziliență. Față de un simplu acord de susținere parlamentară, această formulă introduce indicatori concreți după care guvernul ar urma să fie judecat.

Dar partea sensibilă este legată de cheltuielile statului. Liberalii cer garanții ferme că PSD nu va majora cheltuielile bugetare și că vor continua măsurile de reducere a acestora. În evaluarea PNL, riscul vine din ceea ce numește o „agendă antireformistă” a PSD, inclusiv prin continuarea angajărilor în sectorul public.

„Noi nu uităm că PSD are o agendă antireformistă. Inclusiv la audierile miniștrilor au existat miniștri propuși de PSD în Guvernul Veștea care au spus clar că intenționează să continue angajările la stat, în sectorul public, ceea ce înseamnă creșterea cheltuielilor bugetare.”

Pentru public, miza acestor condiții este simplă: dacă statul crește cheltuielile fără acoperire, presiunea cade pe deficit și pe capacitatea guvernului de a finanța proiecte și obligații curente. Dacă întârzie jaloanele PNRR, riscul nu este teoretic, fiindcă termenul invocat pentru absorbția fondurilor este 31 august 2026.

După 6 luni, acordul ar urma să fie reevaluat

PNL vrea un termen clar. Acordul ar avea valabilitate de 6 luni, după care ar urma o reevaluare a punctelor asumate. Numai că liberalii spun că nu ar aștepta expirarea perioadei dacă PSD se abate de la înțelegere.

Gabriela Horga (vicepreședinta PNL) a arătat că o încălcare a acordului ar putea duce imediat la depunerea unei moțiuni de cenzură de către PNL sau de către celelalte partide menționate de aceasta, USR și UDMR. Asta transformă acordul într-un instrument de control politic, nu doar într-o formalitate de instalare a cabinetului.

„Acest acord ar fi pentru următoarele 6 luni. […] În primul rând, vor fi evaluate elementele incluse în acord și dacă acestea au fost îndeplinite sau nu. Asta nu înseamnă că Partidul Național Liberal sau celelalte partide, USR și UDMR, nu vor putea depune o moțiune de cenzură dacă Partidul Social Democrat încalcă acest acord. În ipoteza în care acordul este încălcat, o moțiune de cenzură poate fi depusă oricând.”

Ce se întâmplă după cele 6 luni, dacă înțelegerea este respectată, nu a fost anunțat încă. Nici reacția PSD la aceste condiții nu este precizată până acum. La fel, nu a fost prezentată public o listă detaliată a măsurilor pe care PNL le vede drept reducere a cheltuielilor statului.

Planul alternativ invocat de Bolojan rămâne pe masă

În interiorul PNL, formula cu guvern minoritar susținut prin acord nu este nouă. Ilie Bolojan (președintele PNL) a propus încă de la Congres o ieșire din criza guvernamentală care includea două variante: un guvern minoritar PNL-USR-UDMR sau un guvern PSD, ambele sprijinite printr-un acord politic.

Asta arată că liberalii încearcă să păstreze deschis și un plan alternativ dacă PSD refuză condițiile. În paralel, în ședința Biroului Politic Național au fost discutate și chestiuni interne legate de „atitudinea unor colegi la votul pentru învestirea Guvernului Veștea”. PNL a decis schimbarea a 13 șefi de organizații, fără excluderi din partid, procedura fiind pornită la Congres și încadrată în termenele statutare.

Iar Gabriela Horga (vicepreședinta PNL) a precizat că nu va prelua conducerea organizației Giurgiu, invocând o incompatibilitate statutară între funcția de vicepreședinte ales pe moțiune și cea de președinte de filială.

Următorul pas depinde de negocierile cerute de președintele Klaus Iohannis, care a solicitat partidelor parlamentare să ajungă la un acord de susținere pentru un guvern minoritar înainte de desemnarea unui premier.