AUR a decis din timp să nu voteze Guvernul Veștea.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a declarat că partidul a decis din timp să nu voteze Guvernul Veștea. El a adăugat că, înainte de învestire, formațiunea a fost ținta unor presiuni pentru a-și schimba opțiunea. Declarațiile au fost făcute la „Interviurile Adevărul”, pe fondul blocajului politic apărut după căderea cabinetului propus de Adrian Veștea.

AUR susține că nu a fost vorba despre o răzgândire de ultim moment, ci despre o linie votată intern „cu mult timp înainte”. Această nuanță contează pentru aritmetica parlamentară: dacă al doilea partid ca număr de parlamentari rămâne în afara oricărei formule de sprijin, formarea unei majorități stabile devine mai dificilă decât în scenariul în care ar fi existat un sprijin punctual la votul de învestitură.

Miza politică este dublă. Pentru AUR, refuzul este prezentat ca un semnal că deciziile partidului nu pot fi mutate prin negocieri informale sau prin presiuni telefonice. Pentru celelalte formațiuni, aceeași decizie înseamnă că spațiul de manevră pentru un guvern viabil rămâne îngust, într-un Parlament care trebuie să dea votul de învestitură.

Dungaciu reclamă presiuni, dar nu indică nume sau funcții

Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a descris presiuni venite „din foarte multe zone”, inclusiv apeluri primite personal. El nu a nominalizat însă persoane, instituții sau funcții și nici nu a oferit detalii despre conținutul acelor convorbiri. Aceasta lasă neclară întrebarea esențială pentru public: cine anume a încercat concret să obțină voturile AUR.

„Unul dintre motivele foarte importante pentru care nu am votat guvernul Veștea este ca să transmitem mesajul că politica nu se face în altă parte în ceea ce ne privește, cu toate presiunile care au venit. Și au venit presiuni, și pe colegi, și eu am fost sunat de foarte multe ori. De mulți oameni care nu m-au mai sunat de foarte mult timp, din foarte multe zone, ca să zic așa.”

Lipsa unor nume face diferența dintre o acuzație politică și o informație verificabilă. Până acum, datele publice arată că AUR reclamă presiuni, nu și cine le-ar fi exercitat.

Dungaciu a confirmat și existența unui telefon prin care persoane din anturajul președintelui ar fi încercat să obțină susținerea AUR pentru învestirea Guvernului Veștea. Formularea rămâne însă la nivel de afirmație politică, fiindcă liderul AUR a spus explicit că nu poate oferi detalii despre convorbiri. Potrivit Adevarul, el a afirmat: „Nu pot să vorbesc despre convorbiri telefonice care nu mă privesc, dar pot să vă spun 100% că acel telefon a existat”.

AUR spune că a fost invitat la dialog, dar ținut în afara negocierii reale

O a doua linie a mesajului AUR privește excluderea din discuțiile pentru majoritate. Dungaciu susține că partidul a fost „scos din discuții” și tratat formal, fără o intenție reală de cooptare. În această cheie, refuzul de a vota guvernul este prezentat ca opoziție și ca răspuns la felul în care s-au purtat negocierile.

„Noi vă apreciem, vrem să colaborăm, dar rămâneți în bucătărie. Adică nu intrați în sala de festivități, că ne e rușine cu voi. Adică nu trebuie să se știe, dar noi ținem la voi. Asta e atitudinea. Vrem să discutăm când toate lucrurile sunt setate, vrem să venim cu guvernul făcut, dar să nu se știe că ne ceartă Bruxelles-ul.”

Această descriere are și o consecință practică: dacă un partid cu pondere parlamentară mare este lăsat în afara negocierii de fond, orice majoritate se construiește mai greu și cu un cost politic mai mare pentru partidele care rămân la masă. Nu a fost anunțat însă niciun mecanism nou de negociere care să includă AUR.

Dungaciu a adăugat că formațiunea este al doilea partid ca număr de parlamentari și „stă cel mai bine în sondaje”. Prima parte, legată de numărul de parlamentari, este prezentată ca fapt politic. A doua, despre sondaje, rămâne neacoperită de detalii: nu a indicat nicio casă de sondare, nicio dată și nicio marjă, iar informațiile disponibile până acum nu permit verificarea afirmației.

Atacul către Cotroceni ridică miza, dar nu schimbă lipsa unei majorități clare

În declarațiile sale, liderul AUR a legat desemnarea lui Adrian Veștea de ceea ce a numit o „disperare politică” la Cotroceni. Mesajul este relevant fiindcă mută disputa din zona unei simple negocieri parlamentare spre relația cu președinția și spre legitimitatea formulei de guvernare încercate.

„Disperarea care i-a apucat la Cotroceni, când l-au desemnat pe domnul Veștea, s-a văzut în comportamentul președintelui Nicușor Dan. De la început era foarte clară delimitarea de AUR, iar când a fost la domnul Veștea… A fost presiunea disperării că nu reușesc în niciun fel.”

Numai că această acuzație nu vine cu elemente concrete despre negocierile de la Cotroceni, dincolo de interpretarea politică a AUR. Ce se poate spune clar este altceva: cabinetul Veștea a căzut la vot, iar lipsa unei majorități clare în Parlament rămâne problema de fond. Refuzul AUR nu produce singur blocajul, dar îl adâncește prin faptul că scoate din calcul o sursă importantă de voturi.

Și pentru celelalte partide semnalul este că AUR își fixează poziția de opoziție fermă, nu de partener de rezervă activat în ultimul moment. Aceasta poate conta în rundele următoare de consultări, fiindcă reduce credibilitatea unui scenariu în care formațiunea ar susține un viitor executiv fără participare reală la negocieri.

Ultimul fapt clar anunțat de Dan Dungaciu este că decizia AUR de a nu susține Guvernul Veștea fusese „votată cu mult timp înainte”, iar partidul spune că nu își schimbă această poziție peste noapte.