401 vârstnici morți în Bihor și peste 13 milioane de lei anchetați de DIICOT într-un dosar de exploatare
O anchetă deschisă de DIICOT în județul Bihor a dus, în dimineața de marți, la percheziții în 27 de locații în care erau ținuți vârstnici care nu se puteau îngriji singuri. Peste 400 de persoane au fost preluate din aceste centre și duse într-un spital de campanie, după o operațiune la care au participat aproape 700 de oameni, între care polițiști, echipaje ISU și medici legiști.
În practică, dimensiunea cazului se vede în trei cifre care schimbă miza dintr-un dosar local într-unul de interes public major: peste 2.250 de persoane vârstnice au trecut prin aceste presupuse centre din anul 2019 și până acum, peste 400 au murit în șase ani, iar gruparea ar fi obținut peste 13 milioane de lei din exploatarea lor. Raportat la cele 401 persoane decedate despre care anchetatorii vorbesc în acest dosar, numărul trece de la suspiciuni punctuale la o schemă întinsă pe ani, cu efect direct asupra sistemului de asistență socială și asupra banilor veniți din donații și ajutoare de stat.
În centrul anchetei apare Viorel Pașca (55 de ani), indicat de anchetatori drept omul care a pus bazele unei asociații caritabile în jurul căreia ar fi funcționat gruparea. Potrivit datelor făcute publice până acum, banii ar fi provenit din donații pentru asociație și din indemnizațiile sau ajutoarele de stat primite de persoane cu dizabilități.
Miza pentru public nu ține doar de ancheta penală. Cazul arată cum bani destinați îngrijirii unor persoane aflate în imposibilitatea de a se îngriji singure ar fi fost transformați în sursă de câștig pentru o rețea, în timp ce sute de bătrâni depindeau integral de cei care îi aveau în grijă. Iar pentru familii, acolo unde ele există și urmăresc acest caz, cea mai grea parte a dosarului este legată de cei 401 decedați.
401 persoane decedate ar fi fost îngropate pe un câmp
Anchetatorii susțin că 401 bătrâni care au murit în aceste centre ar fi fost îngropați pe un câmp. În același circuit, ajutoarele de înmormântare ar fi ajuns la membrii rețelei, nu la acoperirea cheltuielilor pentru înhumare. Este una dintre cele mai grave acuzații din dosar, pentru că leagă moartea beneficiarilor de un mecanism financiar care ar fi continuat și după deces.
Numai că ancheta nu vorbește despre un episod izolat. Investigațiile au început în vara anului trecut, când DIICOT și polițiștii s-au sesizat din oficiu, iar verificările au durat un an. Intervalul explică de ce operațiunea de marți a fost una extinsă: percheziții simultane, mobilizare mare de forțe și preluarea imediată a persoanelor găsite în azile.
Conform Observatornews, dosarul vizează exploatarea sistematică a unor bătrâni vulnerabili prin intermediul unei asociații umanitare, într-un mecanism care ar fi funcționat timp de șase ani. Datele publicate arată că rețeaua ar fi folosit atât fluxul de donații, cât și sumele primite de beneficiari de la stat, ceea ce ridică problema controlului asupra modului în care au fost cheltuiți banii destinați îngrijirii.
Peste 2.250 de vârstnici au trecut prin centre din 2019 până acum
Din anul 2019 și până în prezent, peste 2.250 de persoane vârstnice aflate în imposibilitatea de a se îngriji singure au fost cazate în aceste presupuse centre din județul Bihor. Raportat la cei peste 400 de vârstnici găsiți acum în azile, rezultă că vorbim despre un sistem care a rulat un număr mult mai mare de beneficiari decât cei identificați la perchezițiile de marți.
Și tocmai această diferență dă măsura dosarului. Cei peste 400 de oameni transferați în spitalul de campanie reprezintă situația găsită la momentul intervenției, în timp ce cele peste 2.250 de persoane indică amploarea activității din ultimii ani. La fel, cele peste 13 milioane de lei nu sunt o sumă punctuală, ci câștigul total pe șase ani obținut, potrivit anchetei, din exploatarea victimelor.
În lipsa altor precizări oficiale, informațiile publicate până acum nu clarifică cine sunt ceilalți membri ai grupării, cum erau selectați bătrânii vulnerabili sau care este starea medicală a tuturor persoanelor duse în spitalul de campanie. Dar ceea ce reiese deja este că anchetatorii tratează cazul ca pe o structură organizată, nu ca pe abateri administrative într-un centru de îngrijire.
Dosarul mută presiunea pe controlul centrelor și al banilor publici
Cazul din Bihor are și o miză administrativă. Dacă o grupare a putut funcționa șase ani, cu peste 2.250 de beneficiari și cu venituri de peste 13 milioane de lei, întrebarea publică nu mai privește doar răspunderea penală a celor implicați, ci și felul în care au putut circula donațiile și indemnizațiile fără ca abuzurile să fie oprite mai devreme.
Dar, în acest moment, dosarul este încă în faza operațională. Prioritatea anchetatorilor a fost scoaterea vârstnicilor din centrele verificate și conservarea probelor din cele 27 de locații percheziționate. Prezența medicilor legiști în dispozitivul de aproape 700 de oameni arată că verificările vizează și componenta legată de decesele înregistrate în acești ani.
Acesta este un nou episod din cazul exploatării bătrânilor din Bihor, dosar care vizează Asociația „Bunul Samaritean” din județul Bihor, unde sute de vârstnici ar fi fost exploatați pentru pensii și donații, ținuți în condiții mizere și, în unele situații, îngropați ilegal după deces.
Membrii grupării urmează să fie audiați marți de procurorii DIICOT, după finalizarea perchezițiilor.
