Sucraloza si stevia consumate de parinti modifica glicemia urmasilor. Ce arata un nou studiu

Un experiment medical realizat pe 47 de șoareci arată că îndulcitorii fără calorii consumați de părinți pot lăsa urme biologice direct în generațiile următoare. Cercetătorii de la Universitatea din Chile au analizat efectele consumului de sucraloză și stevia pe termen lung, iar datele ridică noi semne de întrebare despre înlocuitorii zahărului.

Ce s-a întâmplat în laborator

Studiul publicat în Frontiers a urmărit 47 de șoareci, masculi și femele, împărțiți în trei grupuri distincte. Primul grup a primit doar apă, iar celelalte două au primit apă cu sucraloză sau stevia, în concentrație de 0,1 mg/ml, timp de 16 săptămâni.

Șoarecii din prima generație (F0) au fost împerecheați pentru a produce generația F1, iar cei din F1 au fost împerecheați pentru a produce generația F2. Deși animalele din generațiile F1 și F2 nu au primit absolut deloc îndulcitori fără aport caloric, cercetătorii au observat la ele o parte dintre modificările biologice asociate expunerii parentale.

Sucraloza și glicozidele de steviol din stevia sunt folosite pe scară largă ca înlocuitori ai zahărului, pentru a oferi gust dulce fără calorii. Cercetătorii au analizat atent microbiota intestinală, acizii grași cu lanț scurt și mai mulți markeri metabolici.

Cum reacționează organismul la zero calorii

Francisca Concha Celume, autoarea principală a cercetării, a declarat: „Ceea ce am observat au fost schimbări subtile în modul în care organismul reglează glucoza și în activitatea genelor asociate cu inflamația.”

Așa cum detaliază o analiză publicată recent de News24, în generația F0, testele orale de toleranță la glucoză nu au arătat diferențe față de grupul de control. Numai că la prima generație de urmași, lucrurile se schimbă radical. Masculii din grupul expus parental la sucraloză au avut o toleranță scăzută la glucoză, iar la masculii F1 și F2 din același grup răspunsul glicemic a fost ușor modificat.

Până la urmă, ce înseamnă asta concret la nivel chimic? În a doua generație, cercetătorii au raportat o glicemie mai mare pe nemâncate la masculii din grupul sucraloză și la femelele din grupul stevia. Efectele sucralozei au fost descrise ca fiind mai accentuate și mai persistente decât cele ale steviei.

Animalele nu au dezvoltat diabet.

Autorii au avertizat totuși că modificările biologice timpurii ar putea crește susceptibilitatea la tulburări metabolice în condițiile unei diete bogate în grăsimi.

Flora intestinală și riscul de îngrășare

Modificările microbiotei fecale au fost mai pronunțate în generațiile F0 și F1, în special în grupul sucraloză. Substanța a crescut numărul bacteriilor potențial patogene și a influențat expresia genică prin stimularea genelor asociate cu inflamația și reducerea activității genelor legate de metabolism.

Animalele din generația F0 care au primit sucraloză sau stevia au avut concentrații mai mici de acizi grași cu lanț scurt, iar această caracteristică a fost transmisă generațiilor următoare. Acești metaboliți produși de bacteriile intestinale (care participă la reglarea sensibilității la insulină, a secreției de incretine și a inflamației) sunt vitali pentru echilibrul intern.

În grupul sucraloză, genele Tlr4 și Tnf au fost supraexprimate în intestinul animalelor F0 și F1. Expresia genei Srebp1 a fost mai scăzută în ficatul șoarecilor F0 și a rămas redusă în generațiile F1 și F2. Iar în grupul stevia, expresia genelor Tlr4 și Tnf a fost mai ridicată în generația F1 și s-a normalizat abia în generația F2.

Avertismentul OMS și limitele studiului

Rezultatele publicate anterior au arătat că îndulcitorii nu au afectat creșterea în greutate a generației F0, dar au crescut-o la generația F1. Cercetătorii au analizat și expresia genei Hdac3, care a scăzut în ficat și a crescut în intestinul șoarecilor F0. Expresia hepatică a revenit la valorile grupului de control în generațiile F1 și F2, în timp ce expresia intestinală a rămas mai ridicată în generația F1 pentru ambele substanțe și s-a normalizat în generația F2.

Românii cumpără zilnic mii de produse etichetate „zero zahăr” sperând să evite problemele metabolice, dar ecuația pare mult mai complicată la nivel internațional. Organizația Mondială a Sănătății a pus sub semnul întrebării beneficiile pe termen lung ale îndulcitorilor fără aport caloric, afirmând că aceștia nu ajută la controlul greutății și ar putea fi asociați cu efecte adverse pe termen lung, inclusiv un risc mai mare de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.

Și totuși, rezultatele provin dintr-un experiment pe șoareci și nu arată dacă aceleași modificări apar la oameni, prin ce mecanism ar fi transmise sau cât de mult ar influența riscul de diabet și boli cardiovasculare. Cercetătorii Universității din Chile recomandă moderarea consumului de îndulcitori și pregătesc cercetări suplimentare pe subiecți umani.