Produsul Intern Brut scade cu 0,7 la suta in primul semestru. INS prezinta datele oficiale
Economia României a intrat pe minus în prima jumătate a anului 2026. Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 0,7% pe seria brută comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ajungând la o valoare de 900,354 miliarde de lei în prețuri curente. Pe seria ajustată sezonier, estimarea a fost de 1.023,031 miliarde de lei, marcând un recul semestrial de 1,6%.
De ce a frânat economia națională
Scăderea consumului a tras în jos rezultatele la șase luni. Cheltuielile pentru consum ale gospodăriilor au scăzut cu 2,5% în termeni reali. Această componentă uriașă, care reprezintă 61,2% din PIB, a avut o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale.
V-ați gândit vreodată cât de mult contează cumpărăturile zilnice pentru bugetul țării? Cifrele arată direct acest impact. În al doilea trimestru, consumul a fost cu 1,9% sub nivelul din 2025, cheltuielile gospodăriilor ajungând la 290,1 miliarde de lei (în condițiile unui indice de preț de 110,7% și un indice de volum de 96,9%).
Dar lucrurile nu s-au oprit la rafturile magazinelor. Sectorul de comerț cu ridicata și amănuntul, reparațiile auto, transportul și HoReCa au scăzut cu 3,9%, reducând dinamica PIB-ului cu 0,9 puncte procentuale. Industria a urmat aceeași tendință negativă, cu un volum de activitate mai mic cu 2,9% în primul semestru și un minus de 4,2% în trimestrul al doilea. Tranzacțiile imobiliare au coborât cu 4,5%, iar zona de IT&C a înregistrat o scădere de 3,5%.
Șantierele și investițiile salvează situația
Până la urmă, investițiile au fost singurele care au ținut cifrele pe linia de plutire. Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru și a adus o contribuție pozitivă majoră, de 2,4 puncte procentuale.
Iar dinamica este și mai pronunțată dacă ne uităm strict la trimestrul al doilea, unde investițiile au crescut cu 16,5%. Așa cum arată datele publicate de Financiarul într-o analiză recentă, construcțiile au avut o contribuție pozitivă de 0,7 puncte procentuale la PIB. Volumul activității pe șantiere a crescut cu 12,3% în prima parte a anului și cu un avans de 15,3% în trimestrul al doilea. Formarea brută de capital, care include și variația stocurilor, a urcat cu 0,9% în primul semestru și cu 8,5% în al doilea trimestru.
Și agricultura a ajutat puțin balanța.
Sectorul agricol, silvicultura și pescuitul au avansat cu 3,5% și au contribuit pozitiv cu 0,1 puncte. Spectacolele, activitățile culturale, reparațiile de uz casnic și alte servicii au crescut cu 11,7%.
Exporturile și comunicatul oficial al statisticii
Comerțul exterior a pus o presiune ușoară pe creștere. Exporturile au urcat cu 1,3% (349,4 miliarde de lei), în timp ce importurile au crescut cu 1,6% (399,4 miliarde de lei). Deficitul comercial a generat astfel o contribuție negativă a exportului net de 0,1 puncte procentuale.
Institutul Național de Statistică a transmis prin comunicatul oficial: „În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut s-a menținut nemodificat și a înregistrat o scădere cu 2,0% față de trimestrul II 2025.”
Numai că, pe seria brută, PIB-ul trimestrului doi a fost evaluat la 494,446 miliarde de lei, cu 0,4% sub nivelul din 2025. Pe seria ajustată sezonier (estimată la 521,099 miliarde de lei), scăderea ajunge la 2%.
Dincolo de cifrele mari, statul a cheltuit mai mult. Consumul final individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7%, iar consumul final colectiv a avansat cu 6%. Activitățile de administrație publică și apărare, asigurările sociale din sistemul public, învățământul, sănătatea și asistența socială au scăzut cu 1,7%. Intermedierile financiare și asigurările au crescut cu 1,2%, dar fără să contribuie la avansul PIB, în timp ce activitățile profesionale și tehnice au scăzut cu 0,6%. Impozitele nete pe produs au crescut ca volum cu 2,5% și au contribuit pozitiv cu 0,3 puncte procentuale.
