Reforma salarizarii intra in impas. Datoria publica sare de 60 la suta din PIB in 2026

Reforma salarizării bugetarilor s-a blocat, iar datoria publică a României va depăși pragul de 60% din PIB în anul 2026, o creștere masivă față de nivelul de 35% înregistrat în 2019. Pierderea de 770 de milioane de euro asociată acestei amânări pune presiune pe buget, deși nu provoacă un derapaj major de una singură.

Costurile suportate direct de populatie

Dar cine plătește factura acestor dezechilibre? Populația și companiile simt deja direct costul corecției economice. Vorbim despre salarii și pensii înghețate, taxe mai mari, în special la TVA și accize, și condiții financiare mult mai dure.

Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? O scădere directă a puterii de cumpărare, într-o perioadă în care ajustarea bugetară din intervalul 2025-2026 depășește 3 puncte procentuale din PIB.

Execuția bugetară din primele șapte luni a scos la iveală un deficit de 2,34% din PIB, un nivel cu aproximativ 1,7 puncte procentuale mai mic decât în perioada corespunzătoare din 2025. România era deja, înainte de 2020, singura țară din Uniunea Europeană aflată în procedura de deficit excesiv, iar în anul pandemiei deficitul bugetar a depășit 9% din PIB. La acest dezechilibru s-a adăugat deficitul de cont curent, finanțat în proporție de peste 55% prin împrumuturi, în condițiile în care circa jumătate din datoria publică este externă.

Avertismentul venit de la Consiliul Fiscal

Într-o analiză detaliată publicată recent de Financiarul, președintele Consiliului Fiscal leagă acest blocaj al reformei de o presiune mult mai largă asupra finanțelor publice. Daniel Dăianu explică exact situația în introducerea Raportului pe anul 2025 al instituției.

„România, nefiind în zona euro, se confruntă şi cu riscul valutar. Şansa mare a României, totuşi, este că face parte din UE şi primește fonduri europene considerabile şi de sprijin, dacă se ajunge la mare ananghie (cum s-a întâmplat după criza financiară globală). Dar acest sprijin este strict condiționat. Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic și a consemnat un impas, să sperăm că de moment. Pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj. România are nevoie stringentă de reforma salarizării unitare, deoarece aceasta ar corecta inechități și ar asigura predictibilitate în evoluția salariilor în sectorul bugetar, care să nu mai cunoască salturi ce primejduiesc finanțele publice”, a declarat Daniel Dăianu.

Criza politică a complicat masiv procesul de consolidare bugetară. În mai 2026, Guvernul Bolojan a căzut în urma unei moțiuni de cenzură. Iar agențiile de rating indică exact această instabilitate și fragilitate politică drept factori care periclitează ratingul României.

Presiunea uriasa pe bugetul din anul 2027

Situația macroeconomică rămâne extrem de fragilă.

BCR vede economia României în contracție cu 0,7% în 2026, deși investițiile și construcțiile rămân sprijinite de fondurile europene. Chiar și cu o absorbție incompletă, acești bani europeni susțin economia într-un an în care Dăianu vede posibilă o recesiune ușoară.

Și totuși, atenția se mută acum pe bugetul din 2027. Acolo, reforma salarizării trebuie reintegrată obligatoriu. Până la urmă, rectificarea bugetară și construcția noului buget reclamă formarea unui guvern cu puteri depline. Consiliul Fiscal recomandă ca salariile și pensiile din sectorul public să nu crească mai rapid decât PIB-ul nominal, iar orice indexare să rămână prudentă.

Pentru 2027, estimările indică o creștere economică de aproximativ 2% din PIB și o inflație sub 4% la final de an, cu o țintă de deficit în jur de 5,5% din PIB. Dincolo de cifre, presiunea crește și din zona militară. Dezvoltarea capacității de apărare va solicita masiv bugetele publice, temă care intră pe agenda CSAT din 7 septembrie (ședință care analizează planificarea înzestrării pentru 2027-2036).

„România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Fără deficite mici, uşor finanţabile, nu se poate discuta în mod serios despre aderarea la zona euro. Contextul intern și internațional tot mai nefavorabil, războiul dintre Rusia și Ucraina, cel din Orientul Mijlociu, atacurile hibride (inclusiv asupra României), conflicte comerciale și erodarea regulilor în sistemul de relații interstatale trebuie să responsabilizeze mai mult, să pună guvernanța publică în regim de management de criză permanent”, a punctat președintele Consiliului Fiscal.

Între timp, pe masa decidenților, noua variantă a legii salarizării fixează referința la 4.000 de lei, și nu la 4.100 cum se discuta inițial. Concret, în proiectul salarizării din educație, venitul unui profesor cu grad I coboară de la 9.922 la 9.680 de lei începând cu 1 decembrie 2026.