Cinci minute de lectură pot reduce stresul cu până la 20%. Ce beneficii au fost observate la diferite vârste

Cinci minute dedicate cititului de ficțiune pot ajuta la reducerea stresului, cercetările sugerând o scădere de până la 20%. Pentru copii, alegerea benzilor desenate sau a romanelor grafice poate fi un început al lecturii de plăcere. La vârste înaintate, participarea la un club de lectură poate contribui și la păstrarea legăturilor sociale.

O analiză realizată de cercetători ai Universității Cambridge a reunit rezultate despre relația dintre citit, sănătatea mentală și capacitățile cognitive. Publicate în revista Psychological Medicine, acestea descriu asocieri observate în cercetări care acoperă etape diferite ale vieții.

Lectura din copilărie este asociată cu atenție și memorie mai bune

Un studiu care a inclus peste 10.000 de tineri a urmărit legătura dintre lectura de plăcere începută devreme și dezvoltarea copiilor. Rezultatele favorabile au privit atât capacitățile de învățare, cât și sănătatea mentală și obiceiurile zilnice.

La cei care începuseră să citească de plăcere de la vârste mici au fost observate:

• Rezultate mai bune la evaluarea atenției și memoriei.
• Funcții executive mai bune, inclusiv capacitatea de a rezolva probleme.
• Performanțe școlare superioare.
• Mai puține probleme privind sănătatea mentală.
• Mai mult timp pentru somn și mai puțin pentru ecrane.

Pentru introducerea lecturii în rutina unui copil, romanele clasice nu sunt un punct de pornire obligatoriu. Benzile desenate și romanele grafice sunt, de asemenea, opțiuni. Subiectele care îl interesează deja pot încuraja dorința de a citi.

Separat de studiul privind lectura de plăcere, miercuri, 4 februarie 2026, au fost prezentate rapoartele naționale independente despre literația științifică și digitală a elevilor din România. UNICEF le-a elaborat pornind de la două evaluări standardizate, cu sprijinul BRIO și cu susținerea instituțională a Ministerului Educației și Cercetării și a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Rezultatele pot servi drept punct de plecare pentru sprijinirea competențelor funcționale ale elevilor.

Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, a arătat că rezultatele rapoartelor indică provocări sistemice și oferă o bază pentru schimbare. Ea a considerat reformele începute de Ministerul Educației și Cercetării în privința curriculumului și a evaluării un pas important și a reafirmat angajamentul UNICEF de a colabora cu partenerii naționali și locali.

În cazul literației științifice, 43% dintre elevi ating un nivel funcțional. Alți 24% au competențe tranzitorii, care, potrivit raportului, pot fi consolidate rapid dacă primesc sprijin adecvat. Aproximativ 32% sunt la risc de a nu putea înțelege și utiliza corespunzător concepte științifice de bază în contexte practice. Datele indică astfel atât un potențial de dezvoltare, cât și nevoia de intervenții adaptate.

Rapoartele nu măsoară performanța școlară în sensul obișnuit și nici cât din programa școlară au parcurs elevii. Ele urmăresc competențele funcționale, adică folosirea celor învățate, și oferă informații pe baza cărora sprijinul poate fi îndreptat acolo unde este nevoie. Spre deosebire de studiul despre lectura de plăcere, aceste evaluări nu cercetează beneficiile cititului.

La literația digitală, aproximativ 55% dintre elevi sunt în zona de tranziție: au competențe parțiale, care se pot consolida prin programe adecvate. La nivelul „funcționalitate bună” se află 8%, iar 0,2% ating nivelul cel mai înalt; aproape 37% sunt la risc. Cele două evaluări indică și decalaje între elevii din mediul rural și cei din urban, influențate de acces, resurse și contextul socioeconomic.

Ficțiunea poate ajuta la reducerea stresului

Estimarea privind efectul unei sesiuni scurte de lectură provine din cercetări anterioare citate de The Queen’s Reading Room. În acele cercetări au fost observate și rezultate favorabile pentru concentrare și rezolvarea problemelor.

La adulți, datele analizate asociază cititul cu mai puțină singurătate, o stare de bine îmbunătățită și o empatie mai mare, alături de un nivel redus al stresului. Sunt rezultate despre sănătatea mentală și funcționarea cognitivă, distincte de cercetările care urmăresc apariția bolilor la vârste înaintate.

Un risc mai mic de Alzheimer nu înseamnă prevenție demonstrată

O cercetare a identificat o asociere între citirea cărților, revistelor ori ziarelor și un risc de Alzheimer mai mic cu 33%. Procentul descrie relația observată în studiu; nu dovedește că lectura poate preveni singură boala.

Separat, aproape 5.500 de participanți care aveau cel puțin 55 de ani au fost incluși într-un studiu despre activități precum cititul. Implicarea în asemenea activități a fost asociată cu un risc semnificativ mai redus de apariție a tulburărilor cognitive pe parcursul următorilor cinci ani.

În ansamblul cercetărilor analizate, activitățile care solicită capacitățile cognitive, în special lectura, au fost asociate cu o probabilitate mai mică de demență și cu un declin cognitiv mai lent.

Cluburile de lectură adaugă întâlnirilor în jurul cărților interacțiunea socială și sentimentul de apartenență la o comunitate. Pentru vârstnici, mai ales pentru cei cu mobilitate redusă, asemenea grupuri pot sprijini menținerea contactelor sociale și combaterea izolării.