Ambulanțelor le lipsesc 168 de milioane de lei pentru salariile din noiembrie și decembrie

Angajații serviciilor publice de ambulanță riscă să nu își primească integral și la timp salariile pentru noiembrie și decembrie 2026. Ministerul Sănătății estimează că lipsesc 168 de milioane de lei și avertizează că, fără finanțare suplimentară, fondurile salariale s-ar putea epuiza înainte de încheierea anului.

Problema face parte din solicitările de suplimentare bugetară formulate de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care ajung la aproximativ 8,25 miliarde de lei pentru finanțarea sistemului până la finalul lui 2026, potrivit tvrinfo.ro. Acestea sunt sume cerute, nu fonduri deja aprobate.

Pentru personalul ambulanțelor, alocarea anuală a fost de 1,81 miliarde de lei. Ministerul indică cheltuieli de 1,639 miliarde de lei pentru primele zece luni și un disponibil de 171,1 milioane de lei pentru cele două luni rămase. Necesarul aferent acestei perioade este însă estimat la 339,1 milioane de lei. Fondurile rămase reprezintă aproximativ jumătate din necesarul salarial.

Dezechilibrul pornește de la felul în care a fost stabilit bugetul. Inițial, cheltuielile cu personalul au fost dimensionate pentru 2026 cu o reducere de 10%. Ulterior, serviciile publice de ambulanță au primit o excepție prin Ordonanța de urgență (OUG) nr. 7/2026, dar alocarea lor nu a fost ajustată pentru a acoperi această schimbare, explică ministerul.

Instituția arată că asistența medicală de urgență trebuie asigurată permanent. În aceste condiții, diminuarea personalului sau a cheltuielilor salariale ar putea reduce capacitatea ambulanțelor de a răspunde solicitărilor medicale.

Suplimentarea cerută pentru cheltuielile de personal însumează 183 de milioane de lei. Pe lângă acoperirea deficitului ambulanțelor, aceasta cuprinde 15 milioane de lei destinate altor unități finanțate integral din bugetul statului.

Această din urmă alocare este solicitată pentru aplicarea OUG nr. 7/2026 și pentru tranșe de plată stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Conform precizărilor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, procentul aplicabil pentru 2026 este de 5%, în funcție de câte luni au fost implementate măsurile.

Cererile de finanțare acoperă și concediile medicale, spitalele și serviciile de urgență

Din totalul suplimentărilor propuse, cea mai mare parte o reprezintă cele 6,873 miliarde de lei care ar urma să fie transferate din bugetul statului în Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). CNAS cere această sumă atât pentru credite bugetare, cât și pentru credite de angajament.

Creditele bugetare stabilesc cât poate fi plătit în cursul anului, în timp ce creditele de angajament permit asumarea obligațiilor de plată până la plafonul aprobat. Din suma destinată fondului, 2,585 miliarde de lei sunt cerute pentru echilibrarea bugetului, adică pentru diferența dintre resurse și necesarul de finanțare. Alte 4,288 miliarde de lei vizează deficitul aferent concediilor medicale și indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.

Ministerul solicită, de asemenea, eliberarea sumelor reținute în proporție de 10%, conform articolului 21 al Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Pentru capitolul bugetar Sănătate, cererea cuprinde 1,131 miliarde de lei suplimentare în credite de angajament și 1,246 miliarde de lei în credite bugetare. Destinațiile includ personalul, medicamentele, materialele sanitare, serviciile de urgență, programele naționale și celelalte obligații ale instituțiilor sanitare.

La bunuri și servicii, necesarul suplimentar este de 313,998 milioane de lei, repartizat astfel:

• 224,144 milioane de lei pentru Unitățile de Primiri Urgențe (UPU), structurile SMURD și cheltuielile asociate. Sunt prevăzute medicamente, materiale sanitare, investigații, reactivi, consumabile, dezinfectanți, repararea și întreținerea echipamentelor, combustibil și întreținerea autospecialelor. Alocarea include drepturi de personal pentru UPU și SMURD, precum și mentenanță, echipamente, reparații și salarii pentru heliporturi. Pentru personalul care deservește heliporturile este indicat un necesar salarial de 83 de milioane de lei, aferent unei perioade de trei luni.
• 32,712 milioane de lei pentru funcționarea și întreținerea serviciilor județene de ambulanță.
• 5 milioane de lei pentru tratamente în străinătate destinate anumitor categorii de pacienți.
• 52,142 milioane de lei pentru finanțarea integrală a programelor naționale de sănătate.

O altă cerere privește transferurile dintre unitățile administrației publice: 631,157 milioane de lei, în aceeași valoare pentru creditele bugetare și cele de angajament. Repartizarea propusă este următoarea:

• 166,833 milioane de lei ar acoperi salariile din spitalele subordonate Ministerului Sănătății, inclusiv pe cele din structurile de primiri urgențe ale spitalelor de urgență, precum și unele costuri de funcționare pentru UPU și SMURD.
• Pentru pacienții critici sunt cerute 100 de milioane de lei, prin programe speciale derulate în unitățile sanitare subordonate ministerului.
• Programelor naționale de sănătate le-ar reveni 3,858 milioane de lei.
• CNAS cere 360,466 milioane de lei pentru voucherele de vacanță solicitate de unitățile sanitare și pentru celelalte programe ale instituției.

La categoria Alte cheltuieli sunt cerute încă 3 milioane de lei. Aceste fonduri ar acoperi plăți aferente persoanelor cu handicap neîncadrate, precum și despăgubiri, dobânzi și alte obligații rezultate din hotărâri judecătorești executorii. Ministerul cere ca plățile să respecte legea, recomandările Curții de Conturi și pe cele ale controlorului financiar preventiv delegat.

Pentru programele susținute prin împrumuturi de la Banca Mondială sunt solicitate separat credite bugetare suplimentare de 115 milioane de lei.

Pe lângă suplimentările solicitate, Ministerul Sănătății propune, la același capitol, reducerea cu 5,36 miliarde de lei a creditelor de angajament și cu 700 de milioane de lei a creditelor bugetare.

În cazul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, reducerile propuse sunt de 5 miliarde de lei pentru angajamente și de 700 de milioane de lei pentru plățile bugetare. Alte 360 de milioane de lei ar fi retrase din creditele de angajament aferente programelor cu finanțare rambursabilă. Fondurile nerambursabile nu trebuie restituite, în timp ce finanțarea rambursabilă presupune returnarea banilor în condițiile programului.

Solicitările aferente titlurilor bugetare 60 și 61 sunt încă analizate și urmează să fie înaintate separat de minister.

Ministerul susține că finanțarea suplimentară răspunde unor nevoi imediate și este necesară pentru respectarea obligațiilor legale și evitarea problemelor de funcționare. Instituția cere includerea fondurilor în următoarea rectificare bugetară sau găsirea, înainte de aceasta, a unei alte soluții pentru acoperirea deficitului și a cheltuielilor obligatorii până la sfârșitul anului 2026.