Adrian Veștea îi reproșează lui Ilie Bolojan votul pentru Guvernul Niculescu și avertizează cu declinul PNL

Adrian Veștea, șeful Consiliului Județean Brașov, a contestat sâmbătă, 17 octombrie 2026, susținerea învestirii Guvernului Luca Niculescu fără participarea liberalilor la guvernare. Propus pentru funcția de premier după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, Veștea consideră că această alegere afectează atât partidul, cât și administrațiile locale conduse de liberali.

Partidul Național Liberal (PNL) a aprobat prin vot majoritar, în Biroul Politic Național, susținerea condiționată a Executivului propus de premierul desemnat Luca Niculescu, potrivit Știri pe surse. Liberalii vor trece în opoziție, fără reprezentanți în noul cabinet.

În mesajul publicat pe Facebook, Veștea pune această decizie în contrast cu poziția conducerii din iunie. El afirmă că Ilie Bolojan și apropiații săi amenințau atunci cu excluderea membrilor care sprijineau un premier liberal și un cabinet cu o participare consistentă a PNL. Acum, aceeași conducere cere votarea unui Executiv pe care Veștea îl descrie ca fiind aproape integral al PSD, completat cu câteva nume tehnocrate.

Veștea contestă schimbarea de poziție față de PSD

În relatarea sa despre lunile de provizorat, Veștea spune că gruparea din jurul lui Bolojan a tratat PSD drept adversarul care trebuia combătut fără compromisuri. El reproșează conducerii că justifică acum prin responsabilitate un vot în favoarea acestuia, după ce, cu patru luni înainte, sancționa politic susținerea unei formule conduse de un liberal.

„Responsabilitatea politică nu poate fi invocată selectiv, în funcție de cine propune guvernul sau de cine ocupă funcția de prim-ministru”, a scris Adrian Veștea, șeful Consiliului Județean Brașov, pe Facebook.

Veștea susține că aleșii locali rămân astfel fără sprijinul politic și guvernamental necesar proiectelor. În opinia sa, conducerea centrală îi solicită în special când are nevoie de susținere în partid sau în campaniile electorale.

Acesta afirmă că întârzierea aprobării bugetului, nesiguranța finanțării investițiilor și dificultățile administrative au afectat comunitățile în acest an. Consecințele enumerate de el sunt amânarea investițiilor, blocarea proiectelor și pierderea unor oportunități pentru cetățeni.

Veștea spune că a susținut și în ședința partidului necesitatea instalării rapide a unui cabinet cu atribuții complete. Diferența față de soluția adoptată privește locul PNL: el dorește participarea liberalilor la guvernare. Tot el argumentează că negocierile și compromisurile nu pot fi ocolite atunci când partidul nu are o majoritate de peste 50%.

Criticile vizează și felul în care este condus partidul

Veștea acuză conducerea de decizii dictate de orgolii, de așteptări nerealiste întreținute într-un grup restrâns și de sancționarea opiniilor diferite. El consideră aceste practici semne ale unei conduceri politice deficitare, nu dovezi de autoritate.

Membru PNL de 30 de ani, acesta cere ca rezultatele electorale, competența și încrederea câștigată în comunități să conteze mai mult decât apropierea de conducerea centrală. În argumentația sa, primarii, președinții consiliilor județene și ceilalți aleși locali care au câștigat alegeri trebuie consultați, nu marginalizați.

Veștea invocă scăderea poziției politice a partidului și evoluția sa în sondaje. El cere identificarea liderilor care să pregătească PNL pentru alegerile din 2028 și avertizează asupra direcției actuale: „Riscul ca Partidul Național Liberal să repete destinul politic al PNȚCD nu mai poate fi tratat cu superficialitate”, a transmis Veștea.

„PNL are nevoie de unitate, dar unitatea nu înseamnă unanimitate impusă. Are nevoie de disciplină, dar disciplina nu trebuie confundată cu tăcerea”, a adăugat acesta.

În același mesaj, el le cere liderilor să favorizeze dialogul și apropierea între membri. Susține că lunile pierdute în incertitudine, împreună cu dificultățile economice, au consecințe suportate de populație, administrații și firme.

Bolojan justifică votul prin nevoia de a debloca guvernarea

Ilie Bolojan, premier interimar și președintele PNL, a explicat după ședință că susținerea învestirii urmărește închiderea crizei și prevenirea blocării unor servicii publice de bază. El a definit votul drept unul: „de necesitate, condiționat și punctual”.

Liberalul Siegfried Mureșan a prezentat rațiunea susținerii noului cabinet astfel: „În condiții normale, acest guvern nu merita votat, însă suntem conștienți că, pentru a rezolva urgențele care s-au acumulat de la moțiunea PSD-AUR, țara are nevoie de un guvern”, a transmis acesta după decizia partidului.

Mureșan spune că votul nu semnalează o apropiere de PSD. El anunță o opoziție fermă, supravegherea activității miniștrilor și consolidarea partidului pentru a putea construi o majoritate după scrutinul următor.

În privința participării la Executiv, Mureșan a precizat că niciunul dintre demnitarii sprijiniți de PNL în cabinetul condus de Bolojan nu va rămâne în viitoarea echipă guvernamentală.

Acordul politic va expira după adoptarea bugetului pentru 2027

Susținerea liberalilor urmează să fie legată de un acord cu premierul desemnat. Mureșan a anunțat că încălcarea înțelegerii va determina PNL să inițieze o moțiune de cenzură, procedura parlamentară prin care poate fi demis guvernul.

Din explicațiile lui Mureșan și ale liberalului Ionel Bogdan rezultă următoarele angajamente:

• Sprijin pentru adoptarea bugetului de stat aferent anului 2027.
• Menținerea disciplinei fiscale și respectarea obiectivelor de deficit bugetar.
• Limitarea risipei și respingerea cheltuielilor care nu au venituri pentru finanțare.

Bogdan a precizat că înțelegerea își încheie valabilitatea odată cu adoptarea bugetului. El a descris dezbaterile interne drept îndelungate, cu poziții diferite între participanți.

„În condiții politice normale, un asemenea vot ar fi fost imposibil. Știm că această decizie poate avea costuri politice pentru PNL. Dar există momente în care trebuie să ne asumăm și astfel de riscuri, pentru că miza este mai mare decât interesul unui partid”, a transmis Ionel Bogdan după hotărârea liberalilor.

În evaluarea lui, respingerea cabinetului și continuarea crizei ar avea riscuri mai mari decât acordul. Bogdan a avertizat că un blocaj prelungit ar putea afecta banii pentru spitale, posibilitatea pacienților de a primi tratamente și funcționarea serviciilor publice esențiale.

Mircea Abrudean, liberal, a invocat necesitatea unui Executiv care să poată modifica bugetul în curs, să pregătească bugetul anului următor și să continue investițiile. El a amintit că perioada de criză se apropie de șase luni și că au existat patru desemnări pentru postul de premier.

Abrudean susține că încercările de a construi o majoritate stabilă nu au reușit. Consideră votul o alegere dificilă, acordată unor formațiuni pe care le acuză de declanșarea crizei, dar necesară pentru deblocare și condiționată de rigoare economică și bugetară.

Liberalii care susțin decizia critică și componența cabinetului

Oana Gheorghiu, liberală, a afirmat că 11 din totalul de 17 miniștri au fost propuși de PSD. Ea și-a exprimat nemulțumirea față de decizie și a acuzat PSD și AUR de provocarea crizei politice.

Gheorghiu spune că alternativa votului ar fi continuarea blocajului, cu posibile efecte grave în sănătate. În explicația sa, susținerea învestirii nu echivalează cu încrederea în PSD sau cu aprobarea candidaților la ministere, ci urmărește oprirea costurilor suportate de oameni.

„PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție. Iar PSD va trebui să își asume guvernarea și să aducă laptele și mierea pe care le-a promis”, a transmis Oana Gheorghiu în reacția la hotărârea partidului.

Dan Motreanu, liberal, a pus în discuție și rolul președintelui Nicușor Dan în perioada anterioară demiterii cabinetului Bolojan: „Criza politică putea fi preîntâmpinată dacă președintele Nicușor Dan ar fi făcut la timp eforturile politice necesare pentru a împiedica depunerea moțiunii”, a susținut acesta după ședință.

Motreanu afirmă că, după demitere, Bolojan a gestionat criza cu prerogativele restrânse ale interimatului, fără sprijinul unei majorități parlamentare. Potrivit lui, PNL are 14% în Parlament, iar nici această reprezentare nu susține o poziție comună: o parte dintre liberali dorește revenirea la guvernare cu PSD. El susține că au existat demersuri pentru o asemenea formulă, unele publice, altele mai puțin transparente.

Încercarea PNL, USR și UDMR de a obține sprijin parlamentar suficient pentru un alt cabinet a eșuat, a explicat Motreanu. Tot el a afirmat că președintele României nu a susținut soluția alegerilor anticipate.

„PNL nu votează pentru PSD. Votează pentru ieșirea României din blocajul politic pe care alții l-au generat, în condițiile în care nu există, în acest moment, o alternativă realizabilă, într-un termen rezonabil, care să ofere țării un guvern cu puteri depline”, a transmis Motreanu.

La audierile din Parlament, liberalii vor evalua pregătirea, experiența, integritatea și capacitatea de conducere a candidaților la ministere, a mai anunțat el. Motreanu spune că obiecțiile față de anumite propuneri vor fi exprimate și că susținerea învestirii nu presupune asumarea viitoarelor decizii ministeriale. PNL va sprijini în continuare disciplina fiscală, investițiile și reformele începute, în timp ce responsabilitatea guvernării va reveni PSD, a adăugat acesta.

Demnitarii susținuți de liberali urmează să își prezinte demisiile la începutul săptămânii viitoare, conform anunțului făcut de Bolojan la încheierea ședinței de sâmbătă.