Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Sănătate

Cum ar urma să acceseze pacienții rețetele și trimiterile prin e-SănătateaMea, fără să renunțe la metodele clasice

Florin Serban ·
Accesul pacienților la e-SănătateaMea
Accesul pacienților la e-SănătateaMea - Foto: https: / kaboompics.com / Pexels

Pacienții ar urma să își găsească rețetele, trimiterile și istoricul medical în contul personal din e-SănătateaMea, păstrând accesul la serviciile publice și fără utilizarea portalului. Proiectul reunește documentele medicale și evidența serviciilor decontate, însă trecerea la documente electronice depinde de punerea în funcțiune a modulelor și de conectarea furnizorilor.

Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a anunțat pentru utilizarea portalului data de 1 septembrie 2026. În prezentarea publică a proiectului, el a numit portalul: „portofelul digital de sănătate al pacientului în România”. Acesta este calendarul anunțat de conducerea instituției, distinct de termenul prevăzut în lege.

Contul ar urma să fie activat prin medic sau prin identitatea digitală

Pentru activarea contului au fost anunțate două variante: verificarea identității la un medic care are contract cu CNAS sau folosirea sistemului național de identitate digitală ROeID.

Varianta digitală presupune instalarea aplicației și parcurgerea verificării identității. Potrivit publicației Găzarul, Autoritatea pentru Digitalizarea României validează identitatea într-un interval de 24-72 de ore. Ulterior, autentificarea presupune confirmarea pe telefon a notificării de acces.

Legea nr. 157 din 20 iulie 2026 stabilește acces securizat la datele personale. Pentru consultarea de către medici a istoricului din alte unități sanitare, mecanismul anunțat presupune acordul pacientului. Autoritățile estimează că accesul la aceste informații ar ajuta la evitarea repetării investigațiilor și la continuarea îngrijirilor între unități diferite.

Portalul grupează documentele și serviciile plătite din fondul de sănătate

Proiectul cuprinde 12 module sau submodule. Potrivit publicației Găzarul, platforma ar urma să administreze aproximativ 19 milioane de conturi și este proiectată pentru peste 20 de milioane de utilizatori. Conducerea CNAS a susținut că interfața este gândită inclusiv pentru persoanele care folosesc rar servicii digitale complexe.

Componentele prezentate au următoarele funcții:

  • În „Pachetul meu”, pacientul își poate vedea istoricul medical.
  • Secțiunea dedicată rețetelor ține evidența acestora și a eliberării lor.
  • În modulul de decontări apar consultațiile, investigațiile și alte servicii plătite din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
  • „Starea Mea” adună informații pentru urmărirea sănătății.
  • Prin „Nu ești singur”, pacienții găsesc răspunsuri la întrebările lor.
  • Pentru furnizorii medicali este prevăzută o componentă distinctă.

În descrierea dosarului electronic intră și scrisorile medicale, concediile medicale, precum și alte documente emise în sistemul public. Potrivit publicației Găzarul, documentele ar urma să fie disponibile electronic și însoțite de coduri QR, astfel încât tipărirea lor să nu mai fie necesară. Este prevăzută și comunicarea dintre pacient și medic, pentru solicitarea unor clarificări după consultații ori investigații.

Potrivit publicației Jurnalul, informațiile medicale preconizate sunt grupate în trei categorii:

  • Diagnostice și probleme de sănătate: alergii, intoleranțe diagnosticate, afecțiuni cronice și istoricul bolilor.
  • Tratamente: medicamente prescrise, tratamente urmate și dispozitive medicale utilizate.
  • Sumarul pentru urgențe: diagnostice majore, alergii grave, medicamente esențiale și alte date vitale relevante pentru intervenție.

Trimiterea electronică ar urma să fie consultată direct de specialist

După emiterea de către medicul de familie, biletul de trimitere ar urma să apară în contul pacientului. Documentul ar putea fi deschis pentru consultare sau descărcat.

În ambulatoriu, furnizorul ar identifica pacientul în sistem și ar accesa trimiterea din fișa electronică. În această variantă, pacientul nu ar mai trebui să predea exemplarul fizic medicului specialist.

Implementarea a fost anunțată etapizat. Data stabilită pentru portal nu presupunea eliminarea automată a documentelor pe hârtie: folosirea variantei digitale este legată de funcționarea componentelor necesare și de conectarea cabinetelor și unităților medicale.

Consultațiile nu sunt condiționate de folosirea portalului

Conducerea CNAS a precizat că e-SănătateaMea este o opțiune pentru pacienți. Persoanele fără internet, fără dispozitive compatibile sau care nu folosesc serviciile digitale pot continua relația cu sistemul medical prin metodele clasice.

Rămân disponibile contactarea medicului de familie și solicitarea telefonică a programărilor. Consultațiile, tratamentele și celelalte servicii acordate prin sistemul public nu sunt condiționate de accesarea contului.

Separat de portal, președintele CNAS a anunțat că actualul card de sănătate și cartea electronică de identitate sunt prevăzute să funcționeze în paralel din septembrie. Distribuirea noilor acte de identitate este treptată și, potrivit estimării sale, ar putea dura unul sau doi ani.

Despre suspendarea semnării cu cardul, Moldovan explica în iulie 2026: „În prezent, pacientul poate beneficia de servicii medicale fără cardul de sănătate. Validarea funcționează, însă semnarea cu cardul este suspendată pentru a permite implementarea utilizării cărții electronice de identitate”.

Nici cardul de sănătate, nici cartea electronică de identitate nu păstrează date medicale. Acestea rămân în Platforma informatică din asigurările de sănătate, fiind accesibile pacientului și furnizorilor autorizați. Noul act de identitate ar îndeplini rolul de identificare și autentificare în sistem.

Programările au un calendar separat de accesul la documente

Pentru sistemul național de programări, calendarul legal descris prevede utilizarea obligatorie de către furnizorii vizați din trimestrul al IV-lea al anului 2026, adică în intervalul octombrie-decembrie. Înaintea acestei etape este prevăzut un proiect-pilot.

Extinderea serviciului depinde de calendarul tehnic și de conectarea furnizorilor. Anunțul privind portalul nu însemna că programările electronice vor fi posibile, din prima zi, la orice cabinet, ambulatoriu sau spital.

La 16 iulie 2026, proiectul era descris ca fiind în testare, cu utilizare pilot în trei cabinete ale Spitalului din Oradea. Componenta de programări este destinată cabinetelor și unităților medicale care au contract cu CNAS.

Legea stabilește rolul CNAS, iar proiectul are finanțare europeană

Actul din 20 iulie completează articolul 280 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Din semestrul al doilea al anului 2026, CNAS are responsabilitatea dezvoltării, administrării și punerii portalului la dispoziția asiguraților, în cadrul platformei informatice a asigurărilor de sănătate.

Cadrul legal include servicii electronice pentru relația cu furnizorii medicali, de medicamente și de dispozitive, precum și instrumente pentru urmărirea stării de sănătate.

În iulie, Moldovan anunța că infrastructura tehnică era realizată în proporție de peste 90%. Potrivit explicațiilor sale, fuseseră înlocuite serverele, rețelele, bazele de date și licențele, iar timpul de răspuns coborâse de la minute la milisecunde. Finalizarea proiectului finanțat era anunțată pentru sfârșitul lunii august.

Investiția în noua platformă informatică este de aproximativ 100 de milioane de euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). CNAS estima că dezvoltarea ulterioară și conectarea cu alte sisteme informatice ale statului vor necesita fonduri suplimentare.

În aceeași intervenție, președintele instituției a cerut corelarea finanțării spitalelor cu activitatea lor efectivă. El a susținut că reorganizarea unor secții cu ocupare redusă și colaborarea dintre spitale ar putea diminua costurile și îmbunătăți serviciile.

Despre colaborarea dintre unitățile sanitare, a adăugat: „Trebuie încurajate consorțiile între spitale, astfel încât acestea să colaboreze și să nu dubleze investigațiile și costurile pentru același pacient. Există deja exemple de bună practică la Târgu Mureș și în colaborarea dintre spitale din București și Buzău”.