Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Economie

Gheorghe Ialomițianu critică pensiile indexate în limita deficitului și cere măsuri concrete în buget

Sorin Badea ·
Intrarea clădirii cu drapelul românesc
Intrarea clădirii cu drapelul românesc - Imagine ilustrativă - Jurnalul Național

Gheorghe Ialomițianu, fost ministru al Finanțelor, critică programul guvernului în formare pentru că ajutorul acordat economiei și majorarea pensiilor depind de ținta de deficit. În opinia sa, o indexare acordată în aceste condiții ar compensa prea puțin scumpirile suportate de pensionari.

Despre pregătirea bugetului, Gheorghe Ialomițianu, fost ministru al Finanțelor, a declarat într-un interviu video la B1 TV: „Eu mă așteptam la ministrul de finanțe să ne spună niște date mai concrete pentru că bugetul începe să se elaboreze până prin pân iulie.”

El susține că sprijinul pentru economie și pensionari rămâne condiționat de încadrarea în ținta de deficit, în timp ce evitarea unor taxe noi nu a fost garantată. Potrivit relatării sale, ministrul Finanțelor și premierul desemnat au pus accentul pe obligațiile financiare asumate și pe păstrarea cheltuielilor în limitele convenite.

Fostul ministru consideră că această abordare poate compromite chiar obiectivul bugetar urmărit: dacă firmele nu sunt sprijinite și economia slăbește, respectarea angajamentelor devine, în evaluarea lui, mai dificilă.

Reducerea taxelor la energie ar trebui negociată cu Comisia Europeană

În discuția despre alternativele fiscale, Ialomițianu a propus o negociere pentru anumite categorii de consum: „Eu le spun că TBA ul nu se poate reduce de la 21 la 19 cât timp suntem în procedură de deficit excesiv, dar având în vedere și ce se întâmplă în alte țări legat cu factura la energie, gaze și carburanți, putem să negociem cu Comisia Europeană reducerea fiscalității TVA ul și accizele la carburant, energie și gaze”, a explicat el.

Fostul ministru apreciază că o asemenea intervenție ar ușura cheltuielile firmelor și ar reduce ulterior facturile gospodăriilor. El cere un efort comun al miniștrilor Finanțelor și Economiei pentru susținerea activității economice.

În analiza sa, România a intrat în perioada rece după creșteri de taxe și accize, dar și ale prețurilor energiei. Ialomițianu avertizează că facturile mari vor pune presiune suplimentară asupra consumatorilor și reproșează instituțiilor europene că nu au pregătit un mecanism comun de sprijin pentru state.

El leagă problemele energetice și de închiderea unor capacități de producție, inclusiv în România, în contextul politicilor pentru economia verde. Totodată, consideră că efectele crizei din Golf au fost insuficient anticipate la nivel european.

Majorarea punctului de referință nu ar crește fiecare pensie

Ialomițianu face o distincție între creșterea valorii punctului de referință, folosit la calcularea pensiei, și suma efectiv încasată. Potrivit explicației sale, pensionarii care păstrează în plată o pensie mai mare decât cea rezultată din calcul nu ar primi bani în plus dacă noul rezultat rămâne sub suma deja încasată.

Ca termen de comparație pentru raportul dintre indexări și taxe, el a invocat anul 2013. Ialomițianu a susținut că atunci impozitele și taxele locale au fost majorate cu 15%, în timp ce indexarea pensiilor a fost de 5%.

În aceeași discuție, Marius Luican a criticat pierderea puterii de cumpărare prin inflație și felul în care sunt alese categoriile protejate de stat: „Domnule, care dintre pe care dintre categorii le putem proteja?”

Rectificarea bugetară trebuie explicată de viitorul guvern

Ialomițianu suspectează că deficitul ar fi fost ținut în limite prin amânarea unor plăți. El cere viitorului executiv să explice cum va modifica bugetul și pune sub semnul întrebării existența resurselor necesare rectificării.

În evaluarea sa, continuitatea la conducerea Ministerului Finanțelor ar fi trebuit să permită pregătirea unor măsuri precise. Fostul ministru a comparat situația cu preluarea guvernării de către cabinetul Boc, în decembrie 2008, când, potrivit relatării sale, informațiile bugetare găsite au diferit de cele prezentate de guvernul Tăriceanu, iar băncile din România nu mai împrumutau statul.

El solicită ca viitorul guvern să prezinte concret finanțarea rectificării bugetare, nu doar condiția respectării deficitului.