Ilie Bolojan anunta scaderea deficitului bugetar cu 37%. Cifrele oficiale pentru primele sapte luni
Deficitul bugetar al României a coborât la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, sumă care reprezintă 2,34% din PIB. Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat o scădere de 37% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, pe fondul tăierii cheltuielilor de personal și menținerii investițiilor din fonduri europene.
Efectele corecției fiscale asupra economiei
Ajustarea fiscală vine la pachet cu investiții publice majore, care au atins 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul din anul precedent. Și totuși, economia frânează puternic. Consumul bazat pe bani împrumutați a scăzut drastic, ducând la o contracție economică pe care analiștii BCR o estimează la 0,7% pentru întregul an 2026.
Datele publicate recent de Financiarul arată clar că datoria publică a trecut deja de pragul critic de 60% din PIB, în timp ce dobânzile plătite de stat au depășit 40 de miliarde de lei.
V-ați gândit vreodată cât ne costă de fapt această creștere bazată pe credit? Șeful Guvernului explică fenomenul direct, catalogând creșterea economică anterioară drept una complet iluzorie.
Acuzații la adresa PSD și nota de plată pentru viitor
Într-un mesaj detaliat, Ilie Bolojan a expus situația reală a finanțelor publice, arătând cu degetul spre blocajele politice. Declarația premierului interimar (publicată după analiza execuției bugetare) pune pe masă cifrele dure ale economiei românești.
„Am schimbat direcția anul trecut, iar măsurile luate până acum au funcționat. Deficitul a scăzut și anul acesta (graficul 1). În primele 7 luni din 2026 este mai mic cu 37% față de perioada similară din 2025. Fiecare punct de scădere ne apropie de echilibrul în care să consumăm ce producem, nu ceea ce împrumutăm. Cheltuielile de personal ale statului s-au redus (graficul 2). Investițiile se mențin pe baza fondurilor europene. În primele 7 luni, investițiile publice au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde mai mult decât anul trecut. Aceasta este direcția corectă: reducem cheltuielile care nu pot fi susținute și protejăm investițiile care dezvoltă România. Da, această corecție a avut și un efect de contracție economică. Consumul a scăzut cu partea care era pe datorie, cu bani împrumutați. Economia a pierdut creșterea, de fapt iluzorie, adusă de acest consum pe datorie. A fost un efort colectiv al societății, pentru care le mulțumesc românilor. Am reușit să încheiem PNRR, să menținem încrederea în România prin două evaluări de rating, să trecem prin crize interne și externe suprapuse. Dar instrumentele unui guvern interimar sunt limitate. În plus, incertitudinea politică și eșecul adoptării legii salarizării, din cauza iresponsabilității PSD, creează îndoieli că se va putea menține controlul cheltuielilor și în anii următori. De acum, sunt două variante. Pe care dintre ele o vom vedea depinde de viitorul guvern. Pentru că, oricine vine, va trebui să răspundă la întrebarea: cum vom putea reduce deficitul din PIB în 2027 (5,3%) și în 2028, în condițiile în care granturile din PNRR nu vor mai fi, cheltuielile de apărare nu vor putea scădea, ci vor crește, iar salariile și pensiile vor trebui indexate și nu vor scădea ca pondere din PIB?”, a declarat premierul interimar.
Blocajul reformelor confirmă temerile
Iar problemele nu se opresc doar la nivelul deficitului curent. Daniel Dăianu avertizează direct că reforma salarizării a intrat oficial în impas. E drept că actualele cifre arată o stabilizare temporară, dar nota de plată pentru viitorul Executiv se anunță uriașă.
Cifrele vorbesc de la sine.
Fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, a confirmat la rândul său că deficitul bugetar s-a redus cu aproximativ 37% după primele 7 luni. Numai că presiunile asupra bugetului de stat vor exploda în 2027 și 2028. Fără banii gratuiți din PNRR și cu obligația asumată de a crește cheltuielile de apărare, statul va fi prins într-o menghină financiară. Pensiile și salariile românilor vor trebui indexate obligatoriu, ceea ce înseamnă că nu vor scădea ca pondere din Produsul Intern Brut.
Dincolo de declarațiile politice de la Palatul Victoria, realitatea din teren este măsurată exact de Institutul Național de Statistică. INS a raportat oficial scăderea PIB-ului României în primul semestru din 2026, în ciuda faptului că investițiile au înregistrat un plus de 10,9%.
