25.000 de lei stau în centrul dosarului Dominic Fritz la Înalta Curte. Cum poate influența verdictul mandatul său

Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să dea joi, 18 iunie, hotărârea definitivă în procesul deschis de Dominic Fritz împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate, care l-a acuzat de conflict de interese administrativ. Miza nu este doar juridică: verdictul va stabili dacă raportul ANI rămâne în picioare sau este anulat, iar de aici decurg efecte directe pentru poziția publică a primarului Timișoarei.

Concret, speța pleacă de la un împrumut de campanie de 25.000 de lei primit în 2020 de la Răzvan Negrișanu, arhitect și membru USR, sumă trecută în declarația de avere depusă de Dominic Fritz în noiembrie 2020. În aceeași declarație mai apăreau două împrumuturi, de 50.000 de lei de la Viorel Buga și de 17.000 de lei de la Ruben Lațcău, toate trei urmând să fie restituite până la sfârșitul anului 2021. Cazul analizat de ANI privește însă strict relația cu Răzvan Negrișanu, cel care realizase documentația tehnică pentru proiectul imobiliar Park Plaza prin firma SC RD Sign SRL.

Dosarul este deja în recurs după ce, în februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea formulată de Dominic Fritz și a menținut raportul ANI publicat în iulie 2024. Dacă instanța supremă va păstra aceeași interpretare, primarul va rămâne cu o decizie definitivă de integritate nefavorabilă. Dacă îl va anula, procesul se închide în favoarea edilului.

Pentru administrația locală, miza este mai largă decât situația unui singur proiect urbanistic. Cazul pune sub presiune felul în care sunt tratate împrumuturile de campanie atunci când persoana care a acordat banii apare ulterior într-o procedură administrativă semnată de alesul local. Iar pentru Timișoara, verdictul vine într-un moment în care orice problemă de integritate a primarului afectează și stabilitatea politică din jurul conducerii municipiului.

ANI leagă împrumutul de actul semnat în noiembrie 2020

Potrivit raportului, problema nu privește conținutul proiectului imobiliar, ci faptul că Dominic Fritz a semnat, în noiembrie 2020, un referat de aprobare pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și a convocat ședința Consiliului Local Timișoara, care a adoptat hotărârea necesară aprobării proiectului. La acel moment, susțin inspectorii, împrumutul de 25.000 de lei nu fusese încă restituit.

Inspectorii ANI au formulat explicit această legătură:

„Problema semnalată de ANI nu se referă la conținutul proiectului imobiliar în sine, printre primele adoptate de Dominic Fritz imediat după alegerea sa ca primar al Timișoarei, ci la relația dintre primar și una dintre persoanele implicate în documentația tehnică a proiectului.”

Pe baza datelor prezentate de Adevarul, concluzia agenției a fost că semnarea documentului a produs efecte pentru o persoană față de care primarul avea un interes patrimonial, tocmai prin existența datoriei neachitate la acel moment.

„Dominic Fritz a participat la emiterea unui act administrativ care producea efecte pentru o persoană față de care avea un interes patrimonial, ceea ce reprezintă conflict de interese administrativ potrivit legislației în vigoare.”

Acesta este și nucleul juridic al dosarului. Nu valoarea proiectului Park Plaza, care nu este precizată în datele publicate până acum, și nici beneficiarii finali ai investiției, care nu au fost anunțați în informațiile disponibile.

Apărarea lui Dominic Fritz se sprijină pe procedurile moștenite de la vechea administrație

Dominic Fritz a contestat raportul ANI susținând că nu a pornit el procedura urbanistică, ci a preluat un traseu administrativ deja aflat în desfășurare după schimbarea administrației locale. A invocat și prescripția răspunderii juridice, cerând anularea raportului.

În contestația depusă în instanță, poziția sa este rezumată astfel:

„a preluat o serie de proceduri administrative deja aflate în desfășurare atunci când și-a început mandatul și că proiectul urbanistic în cauză fusese promovat de administrația anterioară.”

Iar argumentul merge mai departe către fostul primar Nicolae Robu. Fritz a arătat că documentația fusese deja aprobată anterior și că aparatul administrativ i-a cerut să confirme pașii necesari continuării procedurii. În formularea din contestație, „fostul primar, Nicolae Robu, aprobase deja documentația, iar funcționarii din primărie i-au recomandat să confirme actele necesare continuării procedurii. Potrivit edilului, semnătura sa a vizat, practic, o aprobare identică celei acordate anterior.”

Numai că ANI nu discută oportunitatea urbanistică a proiectului, ci existența unei relații financiare active în momentul semnării. Aici se desparte apărarea politică de analiza de integritate.

Verdictul poate fixa un reper pentru alte primării

Decizia Înaltei Curți are greutate dincolo de Timișoara. Instanța supremă este cea care închide definitiv astfel de litigii și, în practică, dă și un reper pentru cazuri similare privind incompatibilități sau conflicte de interese ale aleșilor locali.

Dar informațiile disponibile nu precizează încă ce sancțiuni concrete ar putea urma în acest caz dacă raportul ANI va fi confirmat definitiv, dincolo de faptul că situația ar crea probleme serioase de integritate pentru mandatul și cariera politică a lui Dominic Fritz. Nici existența altor cazuri similare legate de împrumuturi de campanie și proiecte aprobate ulterior nu este indicată în datele publicate până acum.

Pentru public, cheia dosarului rămâne simplă: dacă o datorie personală față de un participant la un proiect urbanistic este suficientă pentru a transforma semnarea unui act administrativ într-un conflict de interese. Iar răspunsul nu va veni din disputa politică, ci din hotărârea definitivă a instanței supreme.

Pronunțarea este programată joi, 18 iunie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.