Ungaria depășește România și ajunge la 110 tone de aur în rezervele naționale
O schimbare majoră, dar discretă, a avut loc în echilibrul financiar regional. Pentru prima dată în istoria modernă, Ungaria deține rezerve de aur mai mari decât România, ajungând la un prag de 110 tone, în timp ce țara noastră stagnează de ani buni la aproximativ 103,6 tone. Astfel, după mai bine de un deceniu în care România a fost liderul regional, banca centrală a Ungariei (Magyar Nemzeti Bank) a preluat conducerea printr-o strategie agresivă de achiziții.
O depășire istorică
Deși rezervele României rămân semnificative, stagnarea acestora a schimbat complet dinamica puterii economice din zonă. Lucrurile stau însă și mai complicat la noi. Un aspect notabil al deținerilor României este modul de stocare, care naște nu de puține ori dezbateri aprinse la București.
Șaizeci la sută (aproximativ 60 de tone) din aurul României se află în seifurile Băncii Angliei din Londra.
Iar această situație contrastează puternic cu strategia vecinilor. Ungaria, în schimb, se concentrează tot mai mult pe prezența fizică și disponibilitatea strategică a metalului prețios pe teritoriul național.
„Campion regional al aurului”
Ascensiunea Ungariei la titlul de „campion regional al aurului” nu este deloc o coincidență, ci rezultatul unei realinieri constante începute în 2018. Evoluția rezervelor maghiare seamănă cu o recuperare fulgerătoare. După căderea comunismului în 1989, rezervele au scăzut la un minim istoric de doar 3,1 tone. Punctul de cotitură a venit în 2018, când banca centrală a crescut rezervele de zece ori, până la 31,5 tone. Trei ani mai târziu, deținerile au urcat la 94,5 tone.
Numai că apogeul a fost atins în 2024. Pentru a marca centenarul fondării sale, MNB a majorat rezervele la nivelul record actual de 110 tone. Dar de ce această goană după aur, pe bune? MNB urmărește obiective strategice naționale și economice pe termen lung, considerând aurul cel mai sigur „refugiu” în perioade de instabilitate globală.
Aurul și identitatea națională
Dincolo de cifre, strategia Budapestei are și o componentă simbolică. Ca urmare a achizițiilor recente, cifra deținerilor de aur pe cap de locuitor în Ungaria a crescut de la 0,32 uncii la 0,37 uncii, situând țara pe primul loc la nivelul Europei Centrale și de Est.
Semnificația aurului este profund înrădăcinată în istoria maghiară. Un element important al identității naționale este povestea „Trenului cu Aur” de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când angajații băncii centrale au salvat 30 de tone de aur, transportându-le în Austria. Returnarea acestui tezaur după război a fost crucială pentru introducerea forintului și stabilizarea economiei interne.
Un fenomen la nivel global
Strategia Ungariei nu este un caz izolat, ci face parte dintr-un fenomen global. În 2025, cererea de aur la nivel mondial a atins un nivel record istoric de peste 5.000 de tone. E drept că giganți precum SUA (cu 8.100 de tone) și Germania (cu 3.350 de tone) domină piața. Și totuși, țări precum Polonia, cu o creștere de peste 80 de tone în 2025, și Ungaria au demonstrat că și economiile europene de dimensiuni medii doresc să-și consolideze suveranitatea prin metale prețioase.
