Isărescu – un șoc imens afectează economiile, statul deține 38 la sută din credite

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avertizat luni, 30 martie 2026, la conferinţa The Economist, că ne aflăm în timpuri extrem de provocatoare pentru toate economiile. El a subliniat că există „un şoc imens” la nivel global, iar statul român a ajuns să dețină 38% din creditul total oferit de sistemul bancar.

Un echilibru delicat în fața incertitudinii globale

Discuțiile de la conferința The Economist au adus în prim-plan o realitate complexă. Mugur Isărescu a explicat că joncţiunea dintre politicile monetare şi fiscale necesită un act de echilibru delicat. De ce? Pentru a păstra disciplina fiscală, pentru a susţine salarii sustenabile şi a creşte productivitatea, dar și pentru a încuraja investiţii concomitent, prezervând stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară, nu-i chiar așa simplu.

„Există un şoc imens în ceea ce priveşte conflictele geopolitice, tarifele comerciale şi toate acestea afectează politicile monetare. În acelaşi timp, această joncţiune între politicile monetare şi fiscale necesită un act de echilibru delicat pentru a păstra disciplina fiscală, pentru a susţine salarii sustenabile şi creşterea productivităţii şi, si, pentru a încuraja investiţii concomitent, prezervând stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară. Într-adevăr, ne aflăm în timpuri provocatoare pentru toate economiile şi pentru toate sectoarele, acestea fiind marcate de un nivel crescut de incertitudine globală şi, într-o perspectivă logică, tensiunile politice şi conflictele militare din zona noastră, din vecinătate, fragmentarea relaţiilor diplomatice, precum şi reconfigurarea alianţelor strategice, toate acestea redefinesc mediul în care companiile şi băncile operează”, a declarat Mugur Isărescu.

V-ați gândit vreodată cum toate aceste evenimente, de la conflicte la tarife comerciale, ne influențează direct buzunarele?

Stabilitatea economică nu vine de la sine

Guvernatorul BNR a insistat că asigurarea stabilităţii economice reprezintă un obiectiv activ. Nu e o chestiune care se rezolvă de la sine, pe bune. „Creşterea durabilă nu poate fi realizată pe baza unor dezechilibre economice. Stabilitatea nu se realizează de la sine, ci este un pilon fundamental în care investiţiile, inovaţia şi progresul social pot să crească, pot să se dezvolte”, a mai declarat acesta.

Restartul economic post-COVID a adus cu sine șocuri inflaționiste, urmate de crize succesive. Băncile centrale şi economiile emergente se confruntă cu cicluri importante de schimbare, cum nu s-au mai văzut în ultimele decenii (o perioadă plină de provocări). Iar războiul din Ucraina a adăugat o presiune suplimentară asupra stabilității economice. „Restartul economic post-COVID a condus şi la şocuri inflaţioniste, urmate apoi de crize succesive. Băncile centrale şi economiile emergente se confruntă cu ciclurile importante de schimbare din ultimile decenii. Pe lângă aceasta, războiul din Ucraina a creat o presiune suplimentară în ceea ce priveşte stabilitatea economică. În ciuda acestor şocuri care se suprapun, politicile monetare au fost, în general, adecvate, iar inflaţia a fost moderată. totusi, ca urmare a volatilităţii şi a şocurilor geopolitice rămân în continuare aspecte de rezolvat. Şi în România aşteptările publice rămân ridicate. Şi există în continuare un impact social negativ, cel puţin parţial. Consolidarea financiară şi reformele structurale au devenit aspecte delicate. Economiile din Europa de Sud-Est sunt integrate puternic în lanţurile valorice europene şi fac parte din piaţa unică europeană. Noile state care au aderat la Uniunea Europeană au minimizat distanţele şi lacunele dintre acestea şi statele mai vechi, devenind mai convergente”, a afirmat Mugur Isărescu.

Cheltuielile bugetare ridicate și vulnerabilitățile structurale

Situaţia finanţelor publice din ţara noastră se loveşte de presiuni cauzate de cheltuieli bugetare ridicate. Asta e clar. Guvernatorul BNR a precizat că România se confruntă cu vulnerabilităţi de ordin structural, un deficit de cont curent, dezechilibre fiscale şi sensibilitate la condiţiile financiare internaţionale.

„În calitate de guvernator al Băncii Centrale din România, poate că aşteptaţi de la mine să subliniez care este perspectiva Băncii Naţionale din România asupra acestor lucruri şi cum cadrul monetar este calibrat pentru a conserva stabilitatea, susţinând, si, creşterea durabilă. Economia românească este interconectată cu economiile sud-est europene şi avem eforturi continue în ultimii zece ani pentru a accelera convergenţa economiei româneşti cu celelalte economii la nivel european”, a declarat Mugur Isărescu.

Numai că, e drept că, în ciuda rezilienței arătate de economia românească în ultimii ani, există încă o serie de provocări. Statul a ajuns la 38% din creditul total oferit de sistemul bancar, o cifră care, la prima vedere, pare să indice o dependență crescută. „totusi, este nevoie în continuare de măsuri pozitive şi de investiţii pentru a beneficia de pe urma oportunităţilor care se arată la orizont. În anii recenţi, economia noastră a arătat rezilienţă. Acest lucru este adevărat. si, situaţia finanţelor publice se loveşte de presiuni cauzate de cheltuielile bugetare ridicate. Creşterea este continuă într-un pas mai moderat, susţinută de investiţii, absorbţia fondurilor europene şi o piaţă a muncii încă robustă. În acelaşi timp, ne confruntăm cu vulnerabilităţi de ordin structural, un deficit de cont curent, dezechilibre fiscale şi sensibilitate la condiţiile financiare internaţionale”, a explicat guvernatorul BNR.

Risc energetic și rolul BNR în evitarea instabilității

Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiuni ridicate asupra preţurilor energiei. Dacă acest conflict va continua, impactul său asupra economiei, nu doar a României, ar putea fi grav. „În cazul nostru, în pofida acestui risc, ajustările fiscale trebuie să continue. Este adevărat, atunci când inflaţia creşte accelerat, puterea de cumpărare este erodată. Atunci creşte şi potenţialul crizelor, iar încrederea consumatorilor are de suferit”, a mai declarat Isărescu, menționând că România are nevoie de o încredere constantă din partea investitorilor.

Până la urmă, rolul BNR nu este acela de a elimina incertitudinea, „pentru că aceasta este imposibil, dar să evite transformarea incertitudinii în instabilitate”.