Viktor Orbán pierde puterea la Budapesta, dar nu și miza europeană. Ce poate bloca pentru România

Viktor Orbán, fostul prim-ministru al Ungariei, a declarat la Bruxelles, joi, după pierderea alegerilor din aprilie, că își păstrează obiectivul politic și va continua confruntarea cu Uniunea Europeană pe dosare precum migrația, deși nu mai conduce guvernul de la Budapesta din mai.

În practică, influența sa se mută din Consiliul European, unde Ungaria este reprezentată acum de noul executiv, în zona partidului Fidesz și a grupului „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European. Diferența este majoră: din funcția de premier putea interveni direct în negocierile dintre liderii UE, iar acum rămâne cu pârghia politică a unei familii eurosceptice care are un singur reprezentant în Consiliul European, pe prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Pentru state precum România, miza este simplă: cât de mult poate întârzia sau complica această tabără decizii legate de buget, extindere și raportarea la statul de drept.

Orbán a vorbit unui grup restrâns de reporteri, având în fundal sediul Comisiei Europene Berlaymont. Fostul premier ungar a spus că „trebuie să reformăm Bruxelles-ul… Este foarte dificil să găsim o cale care să asigure succesul Ungariei dacă Uniunea Europeană nu este pe aceeași direcție”. Iar într-o formulare și mai directă a adăugat: „Obiectivul meu nu s-a schimbat.”

Mesajul vine după o schimbare politică severă la Budapesta. Liderul de centru-dreapta Péter Magyar, noul prim-ministru al Ungariei, a câștigat alegerile naționale din aprilie, iar partidul său Tisza a obținut o majoritate de două treimi în parlament, adică o poziție internă net superioară celei cu care Fidesz încearcă acum să reziste din opoziție.

Noul guvern ungar încearcă să recupereze până la 17 miliarde de euro blocate de Bruxelles

Aici apare contrastul care contează și pentru București. Dacă Orbán vorbește despre „reformarea Bruxelles-ului”, Péter Magyar a promis resetarea relațiilor cu instituțiile europene și deblocarea cererii Ucrainei de aderare la bloc. Miza financiară este de până la 17 miliarde de euro din fonduri europene blocate de Bruxelles din cauza încălcărilor statului de drept din perioada guvernării Orbán.

Pentru o țară membră UE, o astfel de sumă nu este doar un semnal politic. Este un test despre cât costă, în bani concreți, deteriorarea relației cu Comisia Europeană. Iar pentru România, care are la rândul ei interes direct în fluxul fondurilor europene și în regulile de condiționalitate, exemplul ungar rămâne unul urmărit atent: conflictul cu Bruxelles-ul poate produce blocaje financiare de ordinul miliardelor.

Potrivit Politico, Orbán a insistat că înfrângerea sa internă nu schimbă direcția generală a curentului pe care îl reprezintă. „Înfrângerea noastră electorală nu schimbă faptul istoric decisiv că, în Europa, progresul partidelor politice patriotice continuă”, a afirmat fostul premier ungar.

Declarația trebuie citită în cheia luptei pentru influență europeană, nu a puterii executive din Ungaria. Deputații europeni Fidesz fac parte acum din grupul „Patrioți pentru Europa”, alături de membrii „Rassemblement National” din Franța, partid condus de Jordan Bardella. Orbán încearcă astfel să arate că a pierdut acasă, dar nu a ieșit din jocul continental.

Orbán invocă ascensiunea „patrioților”, dar are mai puține instrumente decât înainte

Dar această strategie are o limită clară. Fără funcția de prim-ministru, Orbán nu mai poate vorbi în numele guvernului ungar la masa liderilor UE, acolo unde se discută dosarele care pot bloca sau accelera decizii mari. Chiar el a legat viitorul acestor formațiuni de performanța conducerii europene: „Sunt convins că acest progres ar putea fi oprit doar dacă leadership-ul UE ar putea prezenta un anumit succes.”

Formularea sugerează că tabăra eurosceptică mizează pe nemulțumirile legate de migrație și de eficiența instituțiilor europene. Numai că, în raport cu perioada în care Orbán conducea executivul de la Budapesta, capacitatea sa de a transforma această retorică în veto-uri și negocieri directe este mai redusă.

Pentru România, consecința este dublă. Pe termen scurt, un guvern ungar mai cooperant cu Bruxelles-ul poate reduce tensiunea într-o regiune în care deciziile UE privind extinderea, securitatea și banii europeni au efect transfrontalier. Pe termen mediu, discursul suveranist rămâne prezent în Parlamentul European și poate apăsa pe teme sensibile politic, chiar dacă nu controlează executivul ungar.

La Budapesta, revenirea lui Orbán ar putea fi tăiată prin lege

Și mai important pentru viitorul său personal este ce se discută în Ungaria. Partidul Tisza a propus o limită de opt ani pentru mandatele prim-miniștrilor, aplicabilă retroactiv. Dacă această modificare va trece, Orbán ar fi împiedicat să revină în funcție.

Fostul premier a spus despre această propunere: „Sunt fericit cu această decizie.” Declarația poate fi citită ca o încercare de a minimaliza costul politic al unei măsuri care, în fapt, i-ar închide drumul spre o revenire la conducerea guvernului.

Iar presiunea nu vine doar din zona constituțională. Mai devreme în această lună, Ferenc Pál Biró, președintele Autorității Ungare pentru Integritate (organism anti-corupție), a cerut ca „politicieni de nivel înalt” să fie urmăriți penal pentru presupusa fraudare a contribuabililor europeni cu miliarde în timpul erei Orbán.

Ulterior, Biró a fost acuzat de deturnare de fonduri de către procurori, pentru fapte imputate din perioada în care guvernul anterior era încă în funcție. El neagă acuzațiile. Când a fost întrebat despre riscul unor urmăriri penale pe dosare de corupție, Orbán a răspuns: „Nu am văzut lucruri de genul acesta până acum.”

Ce urmează se vede pe două planuri. La Bruxelles, summitul UE de joi și vineri va arăta cât spațiu are noul guvern ungar pentru resetarea relației cu Comisia. La Budapesta, propunerea privind limita de opt ani pentru mandate va indica dacă Viktor Orbán mai poate spera la o întoarcere în fruntea executivului sau rămâne doar liderul Fidesz.