Vladimir Putin admite dificultăți în aprovizionarea cu combustibil. Ce arată refuzul armistițiului propus de Kiev
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut duminică seară, la Kremlin, că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au generat dificultăți în aprovizionarea cu combustibil, însă a susținut că situația nu a devenit critică. În același interviu de 25 de minute acordat propagandistului Pavel Zarubin, de la televiziunea de stat, liderul rus a anunțat că a respins noi propuneri de armistițiu venite din partea Kievului, inclusiv încetarea reciprocă a atacurilor în profunzime.
Interviul, publicat de Kremlin duminică seară, a avut un mesaj central dublu: Rusia admite că infrastructura energetică este lovită, dar declară că poate absorbi șocul, iar orice limitare a loviturilor la distanță ar avantaja Ucraina. Pentru front, aceasta indică faptul că Moscova nu dorește o pauză operațională nici pe termen scurt.
Implicațiile depășesc formulările de protocol. Dacă un stat aflat în război întâmpină probleme cu combustibilul, presiunea se resimte în transport, în aprovizionarea regiunilor afectate și în costul militar al protejării infrastructurii. Când Kremlinul respinge public un nou armistițiu, transmite că preferă să suporte costurile acestor lovituri decât să ofere Kievului un răgaz de repoziționare.
Putin a formulat explicit existența deficitului, dar a încercat să-i diminueze semnificația. „Observăm acum un anumit deficit, dar nu unul critic”, a spus liderul rus. Apoi a insistat că „există pagube”, însă „toate obiectivele avariate sunt reparate destul de repede, iar problemele apărute nu au un caracter critic. Tot ceea ce facem funcționează stabil și cu o marjă mare de siguranță”.
Crimeea, punct sensibil în aprovizionare
Detaliul concret care contrazice parțial tonul liniștitor al Kremlinului este legat de Crimeea. Putin a spus că vor fi majorate livrările de combustibil către peninsulă, atât pe uscat, cât și pe mare, unde încă din luna mai se înregistrează penurii de benzină după loviturile ucrainene asupra șoselei R-280 „Novorossia”.
Aceasta arată unde se manifestă deja presiunea. Necesitatea livrărilor suplimentare pe două rute indică faptul că problema nu este doar tehnică, într-o rafinărie aflată în reparații, ci și logistică. Pentru populația și activitatea economică din zona afectată, efectul concret este lipsa benzinei, nu doar un mesaj de război între Moscova și Kiev.
Putin a indicat și cele trei direcții prin care Rusia vrea să acopere lipsurile: „creșterea rapidă și semnificativă a producției celor mai solicitate sisteme de apărare antiaeriană”, repunerea în funcțiune a rafinăriilor aflate în reparații și asigurarea „volumului necesar de importuri”. Nu a oferit însă un calendar, cantități sau originea acestor importuri.
Potrivit Observatornews, liderul de la Kremlin a încadrat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor drept „o operațiune informațională”, al cărei scop ar fi „să creeze nesiguranță în propriile noastre forțe și, chiar mai bine pentru ei, să producă o ruptură în societatea rusă”. Formula este relevantă politic: Kremlinul încearcă să prezinte loviturile nu ca pe o vulnerabilitate materială, ci ca pe o încercare de destabilizare internă.
Moscova respinge armistițiul pentru a nu oferi Ucrainei timp de redistribuire
În același interviu, Putin a spus că a refuzat propunerea Kievului privind încetarea atacurilor reciproce în profunzime. Argumentul său a fost că loviturile rusești produc un efect mai mare decât cele ucrainene.
„Atacurile noastre de răspuns în adâncul teritoriului Ucrainei sunt mult mai puternice, sensibile și, sincer vorbind, distructive, au consecințe serioase.”
Din această logică rezultă și motivul pentru care Moscova nu acceptă limitarea luptelor la teritoriile regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Putin a susținut că o astfel de formulă ar permite Ucrainei să-și mute forțele din regiunile Nikolaev, Dnipropetrovsk, Harkov și Sumî, precum și din anumite sectoare de la frontiera de stat, către cele patru regiuni vizate.
„Dacă vom accepta așa ceva, acest lucru le-ar da posibilitatea Forțelor Armate ale Ucrainei să-și retragă trupele din regiunile Nikolaev, Dnipropetrovsk, Harkov și Sumî, precum și din anumite sectoare de la frontiera de stat, și să transfere aceste unități în cele patru regiuni menționate.”
Concluzia politică a venit fără echivoc: „Nu le vom da această șansă.” Pentru negocieri, semnalul este că Moscova nu vede armistițiul ca pe o etapă spre pace, ci ca pe un avantaj militar pentru adversar.
Dar Putin a mers mai departe și a legat refuzul de situația trupelor ucrainene. El a afirmat că, „în condițiile unui deficit catastrofal de personal în rândul Forțelor Armate ale Ucrainei”, o asemenea formulă ar fi pentru Kiev o modalitate de salvare și a adăugat că „salvarea regimului de la Kiev nu intră în planurile noastre”.
Interviul a inclus și un mesaj pentru Washington
Președintele rus a confirmat că, la summitul de vara trecută de la Anchorage, Alaska, nu s-a ajuns la niciun acord între el și președintele american Donald Trump, deși au fost discutate „compromisuri și anumite posibilități” de încheiere a războiului. Nu a precizat care erau acele variante.
Numai că a respins și ideea că liderii europeni l-ar fi determinat pe Donald Trump să-și schimbe poziția față de război. Putin s-a declarat sceptic și a spus: „Mă îndoiesc că acest lucru este posibil. Trump este un politician matur, mai mult decât matur, un politician deja experimentat”. A adăugat că „nu știu nimic despre așa ceva deocamdată, nu am cunoștință de așa ceva”.
Există și un detaliu neconfirmat oficial legat de felul în care a fost susținut interviul. Site-ul rusesc independent Meduza a relatat că Putin ar fi citit unele răspunsuri de pe un prompter, indicând drept semne numărul mare de toponime folosite, faptul că nu se uita la jurnalist, ci în lateral, și că se chinuia să citească, strângând din ochi.
Faptul verificabil rămâne: Kremlinul a ales să admită public problemele de aprovizionare cu combustibil și, în aceeași seară de duminică, să anunțe că respinge atât oprirea atacurilor reciproce în profunzime, cât și limitarea luptelor la cele patru regiuni revendicate de Moscova.
