144 de incidente în peste 12 state europene, atribuite Rusiei. Nicio dronă nu a fost capturată sau doborâtă
Serviciile de informații ruse ar fi coordonat, timp de 18 luni, o campanie de supraveghere cu drone asupra unor instalații nucleare și obiective militare sensibile din peste 12 state europene, iar niciuna dintre dronele observate nu a fost capturată sau doborâtă. Analiza aparține Institutului Internațional de Studii Strategice și indică folosirea unei așa-numite „flote fantomă”, cu nave comerciale care ar fi lansat aparatele fără a fi interceptate.
În cifre, analiza a examinat 144 de incidente produse în peste 12 țări începând cu sfârșitul anului 2024, iar vârful a fost atins în 2025, cu peste 30 de incidente în lunile septembrie și noiembrie. Față de acest maxim, numărul cazurilor a început să scadă în 2026, după intensificarea operațiunilor europene împotriva navelor asociate „flotei fantomă” a Rusiei. Cele mai multe incidente au fost înregistrate în Germania.
Miza pentru statele europene, inclusiv pentru România ca stat NATO aflat în vecinătatea războiului din Ucraina, este mai largă decât simpla supraveghere aeriană. Datele publicate indică vulnerabilități ale apărării antiaeriene în fața unor drone mici, ieftine și care zboară la joasă altitudine, adică exact categoria de amenințare care poate testa timpii de reacție, poate cartografia infrastructura militară și poate produce costuri suplimentare de securitate fără un atac direct.
Țintele au inclus baze legate de arme nucleare din patru state europene
Drone neînarmate au survolat în mod repetat obiective strategice din Regatul Unit, Franța, Belgia și Țările de Jos. Printre țintele identificate apar baza RAF Lakenheath din Marea Britanie, unde au fost dislocate arme nucleare americane în iulie 2025, baza franceză de submarine nucleare de la Île Longue, din Bretania, dar și bazele Kleine-Brogel din Belgia și Volkel din Țările de Jos.
Asta schimbă natura problemei de securitate. Nu mai este vorba doar despre incidente izolate deasupra unor unități militare, ci despre o campanie care ar fi vizat inclusiv locații care găzduiesc sau sunt pregătite să găzduiască arme nucleare. Pentru statele vizate, implicația practică este presiunea de a adapta apărarea antiaeriană la ținte mici și greu de interceptat, nu doar la amenințări convenționale.
Nave comerciale cu transponderele oprite ar fi fost folosite ca platforme de lansare
Cercetătorii susțin că dronele ar fi fost lansate de pe nave comerciale asociate „flotei fantomă”, folosită de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționale. Aceste nave ar fi navigat cu transponderele oprite, ceea ce complică identificarea și urmărirea lor pe mare.
Printre navele menționate sunt petrolierul Seasons 1, nava de marfă Hav Dolphin și petrolierul Boracay. Acesta din urmă a fost capturat temporar de forțele franceze în septembrie 2025, iar la bord au fost identificați doi cetățeni ruși, angajați ai companiei militare private Moran Security Group.
Potrivit Adevarul, concluzia cercetătorilor IISS este că există o probabilitate foarte ridicată ca întreaga campanie să fi fost coordonată de GRU, serviciul rus de informații militare externe. Dacă această evaluare se confirmă la nivelul aliaților, presiunea se mută și pe controlul maritim: nave comerciale aparent obișnuite pot deveni platforme pentru operațiuni de spionaj și de testare a reacțiilor militare.
Faptul că nicio dronă nu a fost doborâtă arată limita sistemelor actuale
Niciuna dintre dronele observate în aceste incidente nu a fost capturată sau doborâtă de armatele occidentale. În unele cazuri, autoritățile au renunțat la interceptare din motive de siguranță. Un exemplu menționat este un elicopter al poliției din Marea Britanie, care s-a retras din urmărire.
Raportul IISS notează că serviciile de informații ruse au acționat cu „o impunitate substanțială”, exploatând vulnerabilitățile sistemelor occidentale de apărare antiaeriană.
„Serviciile de informații ruse au acționat cu «o impunitate substanțială», profitând de vulnerabilitățile sistemelor occidentale de apărare antiaeriană.”
Iar observația are o consecință directă pentru statele NATO. Dacă 144 de incidente au putut avea loc în peste 12 țări fără neutralizarea aparatelor, atunci problema nu ține doar de supravegherea unor baze, ci și de capacitatea alianței de a răspunde unei amenințări ieftine, repetabile și greu de atribuit instantaneu.
Ce urmărea campania și de ce contează pentru România
Scopurile operațiunii ar fi inclus supravegherea instalațiilor nucleare, cartografierea infrastructurii militare și a lanțurilor logistice, dar și un război psihologic și de uzură economică împotriva statelor europene. Asta înseamnă că presiunea nu se măsoară doar în riscul de spionaj, ci și în costurile adăugate pentru pază, monitorizare și mobilizarea repetată a resurselor militare.
Pentru România, semnalul este relevant chiar dacă informațiile disponibile până acum nu indică incidente pe teritoriul național. Țara se află în imediata vecinătate a conflictului, iar contextul regional rămâne tensionat. Președintele Zelenski a avertizat despre un nou atac masiv al Rusiei, invocând presiune asupra apărării aeriene a Ucrainei din cauza stocurilor reduse de interceptoare Patriot. În același timp, România va produce drone pentru și împreună cu Ucraina, într-un proiect de 200 de milioane de euro finanțat prin instrumentul european SAFE.
Charlie Edwards, cercetător principal al Institutului Internațional de Studii Strategice, a rezumat efectul acestei campanii asupra apărării occidentale.
„Aceasta reprezintă «o serie de succese tactice pentru Kremlin» și, în același timp, «un eșec strategic al sistemelor de apărare ale aliaților», proiectate în principal pentru amenințări convenționale și nu pentru drone mici, ieftine și care zboară la joasă altitudine.”
Scăderea numărului de incidente în 2026, după operațiunile împotriva navelor din „flota fantomă”, oferă și primul indiciu despre ce ar putea urma: mai mult control asupra acestor nave și adaptarea apărării antiaeriene la zboruri joase, greu de detectat. Faptul concret de urmărit este acesta: raportul leagă reducerea incidentelor nu de o schimbare de tactică a Rusiei, ci de intensificarea măsurilor europene împotriva navelor folosite în operațiune.
