149.479.297 lei prejudiciu la ONJN și risc de 2,1 miliarde lei pentru buget. Cum explică auditul sesizarea la Parchet
Curtea de Conturi a sesizat Parchetul după ce a stabilit un prejudiciu de 149.479.297 lei, aproape 30 de milioane de euro, imputat fostei conduceri a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc pentru anul 2024. Instituția indică și existența unor indicii de săvârșire a unor fapte penale, pe fondul unei lipse de acțiune care a afectat controlul asupra operatorilor din piață.
Mai precis, auditul arată că ONJN nu a monitorizat și nu a controlat activitatea organizatorilor de jocuri de noroc, nu a verificat raportările periodice și a validat nereal îndeplinirea condițiilor de relicențiere pentru operatorii de jocuri de noroc la distanță. În aceeași misiune de audit, concluzia a fost „contrar”, formulă care indică abateri de conformitate „semnificative și generalizate” pentru activitatea instituției din 2024.
Miza nu se oprește la cele aproape 30 de milioane de euro imputate. Curtea de Conturi leagă lipsa de control și de un risc mult mai mare pentru buget: o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 2,1 miliarde lei în anul 2024. Raportat la prejudiciul de 149.479.297 lei, suma aflată în risc este de peste 14 ori mai mare.
Pentru bugetul de stat, asta înseamnă două paliere distincte. Primul este prejudiciul deja calculat de auditori. Al doilea ține de taxele care ar fi putut să nu fie declarate corect, dacă rezultatele jocurilor online au fost manipulate într-un mod care să schimbe baza de autorizare. Iar pentru operatorii din domeniu, semnalul este că zona de control și relicențiere intră sub presiune penală, nu doar administrativă.
Auditul indică lipsa de control exact în zona cu risc mare, jocurile la distanță
Datele reținute de auditori vizează în special segmentul online. ONJN nu ar fi analizat și nu ar fi valorificat datele și rapoartele stocate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță în serverele în oglindă și în serverele de siguranță, deși tocmai aceste instrumente ar trebui să permită urmărirea operațiunilor și verificarea modului în care sunt raportate activitățile.
Consecința practică este că statul a pierdut capacitatea de a verifica la timp dacă operatorii respectă regulile de funcționare și dacă taxele datorate sunt calculate corect. Când controlul asupra raportărilor periodice lipsește, riscul nu este abstract: el se mută direct în veniturile bugetare și în validitatea licențelor aflate în vigoare.
Potrivit Mediafax, Curtea de Conturi leagă explicit prejudiciul de inacțiunea fostei conduceri a ONJN în anul 2024. Informațiile publicate până acum nu indică numele persoanelor vizate și nici măsurile concrete pe care le va lua Parchetul după sesizare, dincolo de faptul că a fost reclamată existența unor indicii de natură penală.
Plăți repetate de peste 15.000 de euro într-o singură zi au rămas fără verificări imediate
Unul dintre cele mai concrete semnale din audit privește tranzacțiile către jucători. Auditorii au identificat plăți multiple de peste 15.000 de euro către unii jucători, făcute de 40 sau chiar de 58 de ori într-o singură zi, la mai mulți operatori. Valorile totale au ajuns la ordinul sutelor de mii sau milioanelor de euro.
Aici comparația este cea care arată dimensiunea problemei. Nu este vorba despre o plată izolată peste pragul de 15.000 de euro, ci despre zeci de plăți într-o singură zi către aceeași categorie de beneficiari. Chiar raportat la pragul menționat de audit, repetarea de 40 sau 58 de ori într-o zi schimba complet natura semnalului și impunea, potrivit constatărilor, verificări imediate din partea ONJN.
Dar aceste verificări nu au fost făcute, iar Curtea de Conturi le include între elementele care susțin ideea unei neîndepliniri a atribuțiilor legale. Pentru contribuabil, efectul este simplu de înțeles: dacă asemenea operațiuni nu sunt controlate la timp, statul riscă să nu observe nici neregulile din piață, nici taxele care ar trebui colectate.
Sesizarea penală mută cazul din zona administrativă în cea a răspunderii personale
Sesizarea trimisă Parchetului ridică miza dincolo de un raport de audit. Curtea de Conturi nu vorbește doar despre erori de procedură, ci despre un prejudiciu cuantificat și despre indicii de săvârșire a unor fapte penale. Asta înseamnă că, pe lângă discuția despre cum a funcționat instituția în 2024, urmează și una despre răspunderea celor care au condus-o în perioada verificată.
Și mai apare o problemă de credibilitate instituțională. Dacă instituția care ar trebui să urmărească operatorii de jocuri de noroc nu verifică raportările, nu folosește datele din serverele de control și validează nereal condițiile de relicențiere, atunci întregul mecanism de supraveghere devine vulnerabil. Iar vulnerabilitatea nu se vede doar în rapoarte, ci în bani care nu mai ajung la buget.
Perioada indicată în constatări este anul 2024, acesta fiind și intervalul pentru care auditul a reținut abateri „semnificative și generalizate”. Pasul concret anunțat până acum este sesizarea Parchetului, pe fondul unui prejudiciu de 149.479.297 lei și al unui risc suplimentar de până la 2,1 miliarde lei din taxe de autorizare nedeclarate.
