Eugen Tomac acuză partidele că riscă miliarde de euro. Cum leagă votul pentru Guvern de deficitul bugetar
Eugen Tomac, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, a susținut că refuzul partidelor de a susține guvernul propus împinge România mai adânc în criza politică și pune în joc miliarde de euro. Mesajul său vine în timp ce executivul pe care încearcă să îl formeze are nevoie de 233 de voturi în Parlament, iar PNL și USR au refuzat până acum sprijinul.
În practică, miza acestei confruntări politice nu este doar cine intră în Guvern, ci dacă România reușește să iasă din blocaj fără să piardă bani europeni și fără să compromită efortul fiscal făcut anul trecut de populație. Tomac leagă direct impasul din Parlament de deficitul bugetar, spunând că cetățenii au suportat deja costul încercării de echilibrare a finanțelor publice, iar o criză prelungită ar putea anula acel efort.
Premierul desemnat a pus presiune publică pe partide după mai bine de 45 de zile în care, susține el, formațiunile politice au avut timp să vină cu o soluție de program și de majoritate, fără rezultat. Pentru public, asta înseamnă prelungirea incertitudinii într-un moment în care lipsa unui guvern validat poate bloca decizii cu impact direct asupra bugetului și asupra banilor europeni pe care România îi are de atras.
Tomac leagă votul din Parlament de banii europeni și de deficit
Mesajul central al lui Eugen Tomac este că prețul blocajului nu ar fi plătit doar de partide, ci de contribuabili. El a avertizat că disputa politică riscă să anuleze efortul cerut deja populației anul trecut pentru reducerea dezechilibrelor bugetare.
„Riscăm, practic, prin acest orgoliu politic, să anulăm tot efortul pe care l-au făcut cetățenii români anul trecut, pentru că, pentru a echilibra deficitul bugetar, românii au plătit și au scos mai mulți bani din buzunarul lor.”
Afirmația indică o linie de argument simplă: dacă partidele nu formează o majoritate, costul nu rămâne în zona declarațiilor politice, ci se mută în economie. Numai că dosarul public nu indică încă un calendar exact în care aceste miliarde de euro ar putea fi pierdute și nici ce tranșe sau programe ar fi afectate primele.
Potrivit Mediafax, Tomac a fost desemnat de președintele Nicușor Dan cu obiectivul de a scoate partidele din disputa politică și de a obține susținere pentru o echipă pe care o descrie drept una de profesioniști. Componența exactă a acestei echipe nu este detaliată în informațiile disponibile până acum, iar acesta rămâne unul dintre punctele neclarificate pentru votul din Parlament.
Oferta de a schimba miniștri nu a deblocat refuzul PNL și USR
În încercarea de a obține sprijin, Tomac a susținut că le-a oferit lui Ilie Bolojan și lui Dominic Fritz posibilitatea de a modifica lista de miniștri. Din datele disponibile, nu reiese un răspuns concret al celor doi la această ofertă, însă poziția politică a rămas aceeași: PNL și USR nu susțin în acest moment învestirea Guvernului Tomac.
Iar aici este una dintre cheile blocajului. Dacă un premier desemnat spune că acceptă schimbarea oricărui nume de pe listă, dar partidele tot nu intră în formulă, disputa nu mai este doar despre miniștri, ci despre majoritatea politică însăși.
Eugen Tomac a insistat că își dorește sprijinul partidelor parlamentare democratice, pro-europene, și a prezentat refuzul lor ca pe o lipsă de compromis. El a susținut că a făcut concesii suficiente pentru a arăta deschidere.
„Atât timp cât eu am propus și am prezentat cu maximă bună-credință disponibilitatea mea de a discuta și cu domnul Bolojan și cu domnul Fritz și cu oricine doriți dumneavoastră de a schimba orice nume de pe lista de miniștri propusă, cred că am dat dovadă de cea mai mare deschidere. Evident că îmi doresc să primesc sprijinul partidelor parlamentare democratice, pro-europene, dar în același timp trebuie să ținem cont de ceva ce este esențial în politică: de bun-simț și compromis. Când nu există argumente și soluții, cel mai ușor este să încerci să inventezi etichete care acoperă, de fapt, neputința. Tocmai acesta este și motivul pentru care eu am conștiința împăcată și voi merge mai departe, pentru că am o responsabilitate uriașă, nu față de o persoană anume, am o responsabilitate uriașă față de milioane de cetățeni români și față de această țară.”
Ce se știe acum despre vot și ce rămâne neclar
Din punct de vedere parlamentar, obstacolul este concret: Guvernul Tomac are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit. Fără ele, desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan nu produce efectul politic așteptat, iar criza se prelungește.
Dar dosarul lasă deschise mai multe întrebări care contează pentru deznodământ. Nu este clar ce partide intră exact în categoria celor democratice, pro-europene la care face apel Tomac, care sunt argumentele oficiale ale refuzului din partea PNL și USR și ce urmează procedural dacă executivul nu trece de Parlament.
Și mai există un termen politic imediat: USR urmează să decidă vineri dacă va vota pentru învestirea Guvernului Tomac. Până la acel moment, aceasta este singura bornă concretă anunțată în ecuația unei majorități care, după mai bine de 45 de zile de negocieri fără rezultat, încă nu există.
