23 de ani de eșec la ANL Henri Coandă. Peste 1.100 de locuințe din nordul Capitalei sunt fără infrastructură completă

Cartierul ANL Henri Coandă din nordul Capitalei, gândit acum 23 de ani pentru aproximativ 5.000 de tineri de cel mult 35 de ani, funcționează încă fără infrastructură completă, deși statul promisese teren în concesiune și utilități gratuite. După mai bine de două decenii, o parte dintre cele peste 1.100 de locuințe au rămas neterminate sau fără drumuri, canalizare și acces urban elementar.

Pe scurt, proiectul care trebuia să devină un cartier-model s-a împotmolit între revendicări cu acte false, procese și o împărțire administrativă care a dus la dezvoltare inegală: o jumătate ține de Sectorul 1, cealaltă de Voluntari, iar drumurile sunt în administrarea Primăriei Capitalei. Rezultatul vizibil astăzi este că străzile din Sectorul 1 sunt aproape toate asfaltate, în timp ce în partea din Voluntari lipsesc în mare parte, chiar dacă pe unele străzi a ajuns recent canalizarea.

Pentru locuitori, miza nu mai este de mult promisiunea inițială, ci costul concret al unui proiect public ratat. Case cumpărate cu sume care au urcat acum la peste 200.000 de euro, uneori chiar la 300.000 de euro, sunt ridicate pe teren concesionat pe 99 de ani, nu deținut în proprietate, iar în multe cazuri accesul rămâne dificil după ploaie, cu infiltrații, noroi și intervenții repetate plătite din buzunarul proprietarilor.

Proprietarii plătesc sume mari pentru locuințe fără utilități

Florin Militaru, proprietar în cartier, spune că a cumpărat acum 3 ani o casă cu 185.000 de euro de la un fost proprietar care renunțase. La prețul plătit, problema nu a fost doar lipsa asfaltului, ci și faptul că imobilul nu era pregătit pentru locuire.

„Ăsta e demisolul care e plin cu apă pentru că, evident, sunt infiltrații, cauza fiind realizarea defectuoasă a părții de construcție. Evident, înseamnă alte costuri, reparații, săpături pe lângă casă… practic cumperi o casă cu o grămadă de bani de la statul român, după care te apuci să o faci din nou, că asta e morala până la urmă și nimeni nu răspunde. Aici e o problemă. Când e vorba de statul român nu există responsabili. Am plătit 185.000 atunci. Vi se pare că e un preț corect pentru ceea ce vă oferă acest cartier? Nu pot să spun că e un preț corect pentru că trebuie să mai spun ceva. Am luat o casă fără să am terenul ca proprietate. Terenul nu este al meu. Este concesionat pe 99 de ani. Dar am privit altfel, ca muritorul de rând, nu trăim 1000 de ani până la urmă. Am privit de fapt potențialul zonei.”

Iar potențialul zonei a împins și prețurile în sus. Același Florin Militaru afirmă că locuințele se vând acum, în general, cu peste 200.000 de euro, iar unele trec de 300.000 de euro, deși condițiile din teren rămân sub nivelul unor cartiere complet utilate din București sau din Ilfov. Diferența este că aici cumpărătorii plătesc ca pentru o zonă de nord, dar continuă să suporte costuri de refacere și lipsa unui acces normal.

Drumurile împărțite între instituții au produs un cartier dezvoltat pe jumătate

Blocajul principal nu ține doar de vechimea proiectului, ci de cine răspunde efectiv pentru fiecare bucată de infrastructură. Terenul dat în concesiune tinerilor a fost revendicat cu acte false la scurt timp după startul proiectului, iar dezvoltarea a fost blocată în instanțe câțiva ani. După aceea, cartierul a rămas prins între administrații diferite.

Arhitectul Radu Negoiță explică mecanismul care a făcut ca rețelele și drumurile să se oprească la granițe administrative.

„Toată babilonia asta este creată de probleme administrative. S-a pus carul înaintea boilor. Practic, a existat problema cu: OK, dar cum ne organizăm? pentru că asta înseamnă că și magistralele de gaz, electricitate, conductele de canalizare, la un moment dat se întrerup la limita zonei administrative dintre cele două și atunci a trebuit să facă tot felul de scamatorii administrative; de fiecare dată când se construiește o nouă bretea auto sau un trotuar trebuie iarăși să treci pe la toți sfinții.”

Conform Observatornews, una dintre imaginile cele mai clare ale acestei rupturi este Strada Biharia, aflată în administrarea Primăriei Capitalei și considerată cea mai scurtă legătură cu orașul. Drumul se oprește într-o movilă la 500 de metri de zona descrisă de locuitori drept „civilizație”. Pentru continuarea arterei sunt necesare exproprieri de 28 de milioane de lei, sumă care arată și costul suplimentar al unui proiect început fără rezolvarea traseelor de acces.

Dar nici în partea administrată de Sectorul 1 lucrurile nu sunt închise. Strada Salubrității, din București, este fără asfalt și, după cum o descriu șoferii, este „în valuri”, deși în zonă continuă să apară blocuri cu 5 etaje. Un șofer rezumă situația astfel: „Sectorul 1 minunat, Salubrității. Groapă lângă groapă, s-au unit”. Altul spune că „se fac tot timpul petiții”, iar locuitorii strâng bani pentru reparații provizorii care cedează repede.

Promisiunile noi vin după două decenii de întârzieri și fără garanții anunțate

Primăria Capitalei a anunțat că, în câteva zile, va începe asfaltarea tuturor arterelor de pământ din ANL Henri Coandă, Voluntari, cu termen de finalizare într-un an. Pentru locuitori, acesta este încă un termen adăugat unei istorii lungi de promisiuni neonorate. Nu a fost anunțată până acum nicio garanție suplimentară privind respectarea calendarului și niciun mecanism public de asumare pentru întârzieri.

George Tuță, primarul Sectorului 1, susține că unele probleme sunt de concepție tehnică, nu doar de execuție.

„Lucrurile sunt începute prost, de la coadă la cap, cum e cazul acesta. Eu unul nu aș fi putut să semnez o astfel de chestiune tehnică. Drumul Salubrității are și o problemă de dimensiuni. Nu poți să construiești un drum de acces într-un cartier întreg unde strada are 3 metri. Căutăm rute alternative pentru ca oamenii să aibă astăzi acces civilizat.”

Numai că exact această explicație mută problema din prezent în trecut, fără să lămurească cine răspunde pentru deciziile care au produs blocajul. Datele disponibile până acum nu precizează suma totală investită de stat în proiect și nici cât s-a pierdut prin procese, revendicări ilegale, refaceri și lucrări defectuoase. Nu a fost anunțat nici dacă există investigații în curs legate de revendicările cu acte false.

Contrastul cu începutul proiectului rămâne puternic. La lansare, Miron Mitrea, fost ministru al Lucrărilor Publice, declara: „S-a lucrat bine acum. Sunt foarte mulțumit de ritmul în care s-a lucrat pe infrastructura rutieră”. La 23 de ani distanță, locuitorii încă așteaptă un drum practicabil și o ieșire completă spre oraș, iar Primăria Capitalei spune că asfaltarea arterelor de pământ din zona Voluntari ar urma să fie gata într-un an.