Aeroportul Henri Coandă, întârzieri medii de 124 de minute

Pe panourile de plecări de la Aeroportul Henri Coandă, întârzierile de una sau două ore au devenit un element obișnuit al începerii vacanței pentru mulți pasageri. Uneori, așteptarea se transformă într-o incertitudine totală legată de decolarea aeronavei. În prima jumătate a acestui an, principalul aeroport al României a înregistrat cea mai mare rată a zborurilor anulate dintre aeroporturile europene, alături de o întârziere medie de 124 de minute a curselor, arată datele publicate de Air Advisor.
Situația din București este parte a unui context european deja complicat. În ultima săptămână, Eurocontrol a raportat aproape 250.000 de zboruri operate la nivel european, dintre care peste 53.000, adică 22 la sută, au plecat sau au ajuns cu întârziere. Presiunea pe rețeaua aeriană a scăzut punctualitatea generală la 71 la sută. Pe Henri Coandă, însă, dificultățile au mers frecvent până la curse anulate complet, ceea ce dă peste cap planurile călătorilor care riscă să piardă legături aeriene sau nopți de cazare.
În plin sezon estival, traficul aerian atinge volume uriașe, iar aglomerația pune o presiune suplimentară pe întregul sistem. O aeronavă care aterizează târziu va întârzia inevitabil și următoarea îmbarcare, generând un lanț de nereguli care strică programul de concediu și provoacă pierderi financiare neprevăzute pentru mii de turiști români.
Cifrele arată că și alte aerogări din țară se confruntă cu dificultăți de operare. La Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj, rata anulărilor a înregistrat o creștere vizibilă, urcând de la 0,03 la sută la 2,47 la sută. O situație și mai grea se regăsește la Aeroportul Internațional Sibiu, unde proporția curselor anulate a ajuns la 9,26 la sută, aceasta fiind, de altfel, cea mai mare valoare înregistrată în România. Totodată, pe Aeroportul Ghimbav din Brașov, statisticile indică faptul că 5 la sută dintre zboruri acumulează întârzieri față de ora de pe bilet.
Întârzierile se propagă de la un zbor la altul
La nivel european, cauzele principale ale acestor perturbări de trafic sunt fenomenele meteorologice nefavorabile, aglomerarea excesivă a spațiului aerian și efectul de domino. O furtună puternică într-un punct nodal al Europei poate ține la sol zeci de avioane, iar problema se transferă imediat pe rutele următoare.
Propagarea întârzierilor afectează în special aeroporturile aglomerate, unde avioanelor li se alocă un timp scurt la sol între aterizare și următoarea decolare. Odată ce o întârziere a apărut dimineața, ea tinde să se acumuleze pe parcursul zilei, zădărnicind eforturile echipajelor de a recupera timpul pierdut. Astfel, pasagerii care așteaptă cursa de seară resimt adesea consecințele unor probleme tehnice sau de trafic apărute cu ore bune în urmă, la mii de kilometri distanță, potrivit stirileprotv.ro.
Când apare dreptul la despăgubire pentru întârzieri
În mijlocul acestor perturbări constante de program, călătorii au totuși anumite pârghii legale pentru a fi compensați, condiția de bază fiind ca întârzierea zborului să depășească trei ore. Pasagerii aflați în această situație pot solicita și obține despăgubiri financiare cuprinse între 250 și 600 de euro, sumele variind direct în funcție de distanța pe care ar fi trebuit să o parcurgă zborul respectiv.
Aceste compensații se acordă exclusiv în cazurile în care responsabilitatea pentru întârziere cade în sarcina companiei aeriene. Problemele tehnice, lipsa personalului navigant sau deficiențele de organizare internă sunt motive imputabile transportatorilor. În schimb, dacă zborul a fost oprit la sol de vremea extremă, companiile sunt exonerate de la plata acestor sume, fiind considerate circumstanțe independente de voința lor.
Comparativ, întârzierea medie de 124 de minute raportată în prima jumătate a anului pentru Aeroportul Henri Coandă se situează sub pragul care le dă dreptul pasagerilor la compensații financiare. Deși o așteptare de două ore provoacă un disconfort vizibil și poate deraia un întreg itinerariu de călătorie, ea rămâne în afara limitelor de despăgubire automată stipulate de legislația aeriană.
Călătorii afectați de așteptări mai lungi de trei ore trebuie să urmărească atent motivul invocat la poarta de îmbarcare, tocmai pentru a ști sigur dacă pot iniția demersurile pentru recuperarea prejudiciului. Orice minut suplimentar care împinge ceasul dincolo de cele trei ore transformă așteptarea prelungită din terminalele aeroporturilor din București, Cluj, Sibiu sau Brașov într-o responsabilitate financiară directă a operatorilor aerieni, acolo unde planificarea acestora a eșuat.













