33 de ani cu identitatea altui copil. Cazul Adrianei, românca adoptată în Canada care a rămas fără acte
O viață întreagă, o femeie adoptată din România și stabilită în Canada s-a știut drept Roxana Pamela. Această realitate s-a schimbat brusc în noiembrie 2023, când a descoperit un adevăr care i-a șters documentele și trecutul: o altă persoană cu exact aceeași identitate trăiește în România, ea fiind adevărata Roxana, copila ale cărei documente fuseseră folosite fraudulos pentru adopția peste ocean.
Povestea a început în 1991, o perioadă tulbure în care adopțiile internaționale deveniseră deseori simple afaceri. O fetiță pe nume Roxana trebuia inițial să ajungă în Canada, însă părinții ei biologici s-au răzgândit brusc, cu doar două ore înainte ca mama adoptivă să prindă zborul. Soluția găsită a fost o înlocuire rapidă a copilului. În locul adevăratei Roxana a fost adusă Adriana, iar schimbul de identitate s-a realizat pe hârtie, printr-o simplă trăsătură de pix.
Pentru intermediari, tranzacția a fost foarte profitabilă. Avocatul implicat a primit 5.000 de dolari, o sumă uriașă pentru acele vremuri, în timp ce familia biologică a Adrianei a încasat 1.000 de dolari pentru a fi de acord cu despărțirea.
Un cetățean fără acte, prins între două sisteme
După 33 de ani petrecuți pe continentul american, Adriana a aflat că poartă numele altcuiva și că adopția ei fusese anulată oficial pe cale judecătorească. Deși autoritățile din provincia canadiană Quebec au fost informate despre decizia luată în România, nu i-au transmis femeii nicio înștiințare cu privire la audierile din instanță.
„Am aflat prin acest grup că am fost trimisă în Canada cu identitatea unei alte persoane. Am fost Roxana Pamela toată viaţa mea şi am aflat în noiembrie 2023 că România are o altă Roxana Pamela. Adopţia a fost anulată, iar autorităţile din Quebec au fost informate despre acest lucru”, a declarat Adriana.
Lipsită de informații vitale, femeia și-a pierdut identitatea. Omisiunea funcționarilor de a o anunța despre proces a lăsat-o în imposibilitatea de a se apăra, în timp ce adevărata Roxana își începuse deja propriile demersuri legale pentru a-și recupera datele de stare civilă în România.
Cursa birocratică pentru a exista din nou în documente
Hotărâtă să își cunoască rădăcinile și să își repare situația juridică, Adriana a revenit în țară în 2024, însoțită de fiica sa. Odată ajunsă, potrivit Observatornews, a pornit într-un șir lung de drumuri pe la ghișee. Femeia a mers la Poliția Sectorului 1 pentru a depune o plângere oficială, a purtat discuții cu reprezentanții Avocatului Poporului și a contactat direct spitalul în care s-a născut, în încercarea de a-și debloca actele.
„Am fost la Poliţia Sectorului 1 ca să sesizez acest caz, am vorbit cu Avocatul Poporului, unde am obţinut puţină susţinere, am luat legătura cu spitalul în care m-am născut. Mai sunt şase luni până când paşaportul meu va expira, ceea ce înseamnă că nu este un document valabil de călătorie. Mai mult”, a spus Adriana.
Acum, românca duce o luptă contra cronometru, deoarece pașaportul ei va expira în doar șase luni. Din cauza acestui termen, ea este nevoită să rămână pe teritoriul României pentru a putea fi eligibilă să obțină un buletin de identitate. Fără acest act românesc, nu poate solicita un pașaport nou, document necesar pentru a începe ulterior schimbarea și recunoașterea actelor în statul canadian.
Misterul și consecințele adopțiilor din anii ’90
Drama prin care trece Adriana astăzi scoate la lumină realitatea crudă a sistemului de adopții din perioada comunistă și din primii ani de după Revoluție. Trimiterile de copii peste hotare au rămas mult timp învăluite în mister, desfășurându-se în absența unor reguli stricte și clare, lăsând loc pentru abuzuri majore.
Statul român nu are nici în prezent o imagine exactă a fenomenului. Pentru minorii care au părăsit țara înainte de 1994, numărul precis este imposibil de determinat, având în vedere că România nu dispunea pe atunci de niciun sistem oficial de monitorizare a adopțiilor internaționale.
Singurele cifre disponibile se bazează pe aproximări. Se estimează că în jur de 30.000 de copii români au fost adoptați la nivel global în perioada cuprinsă între 1990 și 2004. Mulți dintre acești tineri, ajunși astăzi la vârsta adultă, se lovesc de aceleași bariere ca și Adriana, încercând să își afle adevărata origine biologică și să își recâștige dreptul fundamental la o identitate legală.
