40 de ani de la explozia care a îngrozit Europa. Pompierii de la Cernobîl știau că merg la moarte
Se împlinesc 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl. Pompierii care au ajuns primii la reactorul explodat știau că sunt trimiși la o moarte sigură, dar au continuat intervenția.
REZUMAT:
- Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 a explodat în timpul unui test de siguranță eșuat.
- Aproape 600.000 de oameni au fost implicați în operațiunile de curățare și decontaminare.
- Milioane de oameni din Europa, inclusiv din România, au fost expuși norului radioactiv.
Cronologia celui mai grav accident nuclear din istorie
Totul a pornit de la un test de siguranță. În dimineața zilei de 25 aprilie 1986, operatorii au început procedura de reducere a puterii la reactorul 4. Însă, din cauza unor amânări și a unei echipe de noapte mai puțin experimentate, puterea reactorului a scăzut dramatic, mult sub pragul de siguranță. S-a luat decizia continuării testului chiar și în aceste condiții instabile.
La ora 01:23, pe 26 aprilie, testul a început. Câteva zeci de secunde mai târziu, puterea a crescut necontrolat, iar sistemele de urgență nu au mai putut opri reacția în lanț. La 01:24, au urmat două explozii consecutive care au aruncat în aer capacul de 1.000 de tone al reactorului și au eliberat în atmosferă materiale radioactive echivalente cu sute de bombe atomice.
„01:24: Șocuri puternice”
Aceasta a fost scurta notă a inginerului șef de control al reactorului, care a surprins momentul catastrofei. Un operator a murit pe loc, iar altul câteva ore mai târziu la spital.
Eroii sacrificați: „Știau că nu se vor mai întoarce”
În doar patru minute, un prim grup de 14 pompieri a ajuns la infernul radioactiv. Au fost urmați de sute de alți colegi, care au luptat ore în șir cu incendiile de pe acoperișurile clădirilor, fără să știe inițial nivelul real al radiațiilor.
Dar simptomele au apărut imediat. Greață, arsuri și amețeli puternice le-au arătat că se confruntă cu un dușman invizibil și mortal. Chiar și așa, mulți au continuat să lupte cu flăcările, conștienți că șansele lor de supraviețuire erau minime. În zilele și săptămânile următoare, numeroși membri ai echipelor de intervenție au murit în chinuri groaznice în spitale, din cauza expunerii acute la radiații.
Operațiunea de curățare și noul pericol
Autoritățile sovietice au declanșat o operațiune de amploare fără precedent. Aproximativ 1.800 de zboruri cu elicopterul au aruncat 5.000 de tone de plumb, nisip, argilă și bor peste miezul topit al reactorului. Circa 200.000 de oameni, cunoscuți drept „lichidatori”, au fost aduși din toată Uniunea Sovietică pentru a curăța zona în primii doi ani, numărul lor total ajungând ulterior la aproape 600.000.
Orașul Pripiat, cu 49.000 de locuitori, a fost evacuat abia la 36 de ore după explozie. În total, peste 330.000 de oameni au fost evacuați și relocați din zonele contaminate din Ucraina, Belarus și Rusia. Pentru a izola reactorul avariat, a fost construit un sarcofag de beton, care ulterior s-a fisurat. În 2016, acesta a fost acoperit cu o nouă structură gigantică, proiectată să reziste un secol.
Însă, siguranța zonei a fost din nou pusă sub semnul întrebării. După invadarea Ucrainei, forțele ruse au preluat controlul centralei pe 24 februarie 2022. Mai recent, un atac cu dronă la 14 februarie 2025 a avariat noul sarcofag, creând o gaură cu un diametru de șase metri. Potrivit unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) din 6 decembrie 2025, scutul protector nu își mai poate îndeplini funcția principală de siguranță din cauza acestor daune.
Cum a fost afectată România de explozia de la Cernobîl
Norul radioactiv a ajuns și deasupra României. Primele mase de aer contaminat au pătruns în nord-estul țării în noaptea de 30 aprilie 1986. Autoritățile comuniste au reacționat cu întârziere, dar au impus o serie de măsuri pentru protejarea populației.
Acestea au afectat direct viața de zi cu zi a românilor. A fost impus consumul de iodură de potasiu la copii, s-au instituit restricții la consumul anumitor alimente, în special legume și lapte, în județele cele mai afectate. Oamenii au fost sfătuiți să spele abundent fructele și zarzavaturile și să limiteze timpul petrecut în aer liber. si toate manifestările sportive planificate pentru 2 mai au fost interzise.
