69.343 de lei brut pentru cea mai mare pensie specială din România. Toate primele 20 sunt ale foștilor magistrați
Documentele publicate pentru luna mai arată că primele 20 de pensii speciale din România sunt încasate exclusiv de foști judecători și procurori, iar cea mai mare ajunge la 69.343 de lei brut. Beneficiarul acestei pensii s-a pensionat pe 16 decembrie 2022 și avea 69 de ani și 9 luni în luna mai.
În practică, această listă mută discuția de la sloganurile despre „pensiile speciale” către costul concret suportat de buget. Primele cinci pensii din clasament sunt toate ale unor foști magistrați care au rămas în sistem până la cel puțin 65 de ani, nu ale unor pensionări foarte timpurii. Însă, în același top, apare și o situație diferită: un fost magistrat pensionat la 49 de ani, pe 1 septembrie 2019, care primește 51.891 de lei brut.
A doua cea mai mare pensie brută este de 63.842 de lei și este încasată de un fost procuror sau judecător ieșit din sistem pe 1 iulie 2018, care avea 73 de ani în luna mai. Pe locul al treilea se află un fost magistrat cu 63.647 de lei brut, pensionat pe 18 martie 2009, care avea 81 de ani și 6 luni în luna mai.
Pentru contribuabili, contează sursa banilor. La pensiile de serviciu, plata nu provine doar din componenta contributivă, calculată după regulile sistemului public, ci și din diferența acoperită de bugetul de stat. În unele cazuri, întregul cuantum poate fi suportat de stat, dacă beneficiarul nu îndeplinește condițiile de vârstă sau de stagiu de cotizare contributiv din sistemul public.
Cele mai mari pensii combină valori cu vârste diverse de pensionare
Datele oferă o imagine mai nuanțată decât tema generică a „specialilor tineri”. Cel mai tânăr pensionar special din top 20 avea 53 de ani și 9 luni în luna mai și ieșise la pensie în februarie 2023. Recordul de pensionare timpurie din acest clasament rămâne însă 49 de ani, la beneficiarul pensiei brute de 51.891 de lei.
La polul opus, unii dintre cei mai bine plătiți foști magistrați au rămas în activitate mult după pragul asociat de regulă cu pensionarea. Un caz ce demonstrează durata mare a acestor plăți este fostul magistrat aflat pe locul 17 în top, cu o pensie brută de 52.335 de lei, după ieșirea din sistemul judiciar în iulie 2004, la vârsta de 57 de ani. Aceasta înseamnă că încasează acest venit de peste 20 de ani.
Lista publicată de Libertatea nu include alte categorii de beneficiari de pensii speciale în primele 20 de poziții. Nici militari, nici foști parlamentari, nici alte profesii cu regim special de pensie nu apar în acest clasament dominat integral de foști magistrați.
Imaginile de mai jos prezintă aceste date centralizate pentru luna mai, cu valorile și anii ieșirii la pensie.
Legea permite calculul pensiei celei mai avantajoase
Explicația constă în modul de construcție a acestor pensii. Casa Națională de Pensii Publice arată că un beneficiar de pensie de serviciu are, de fapt, două baze legale posibile de calcul: legea sistemului public și legea specială. Se plătește varianta mai avantajoasă, iar diferența față de pensia din sistemul public este acoperită din bugetul de stat.
„Persoanele care beneficiază de pensie de serviciu sunt îndreptățite la pensie în baza a două acte normative: legea-cadru care reglementează pensiile din sistemul public și legea specială care reglementează acest tip de pensie, acte normative care prevăd două modalități diferite de calcul. Pensia care se acordă este cea avantajoasă, adică cea care are cuantumul mai avantajos, prevedere care se regăsește în legea specială. Principiul esențial care guvernează acest tip de pensie este acela conform căruia diferența dintre pensia de serviciu și pensia din sistemul public (ce se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat) se suportă din bugetul de stat.”
Aici se manifestă una dintre cele mai sensibile probleme bugetare. Dacă persoana nu îndeplinește condițiile pentru pensia de limită de vârstă din sistemul public, pensia de serviciu poate fi plătită integral din bugetul de stat. Aceasta înseamnă că nu mai există nici măcar o componentă suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat.
„În situația în care beneficiarul pensiei de serviciu nu îndeplinește condiția de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul public, pensia de serviciu se suportă integral din bugetul de stat. Astfel, pensiile de serviciu în care componenta din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) este 0 lei sunt stabilite exclusiv pe baza condițiilor de eligibilitate și formulei de calcul din legea specială, întrucât beneficiarii acestor pensii nu îndeplinesc condițiile de vârstă și/sau stagiu de cotizare contributiv prevăzute de legea în materie de pensii din sistemul public de pensii.”
Presiunea publică provine din cazurile cu contribuție zero
Datele disponibile arată că unii foști magistrați au cotizat cu zero lei la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar pensiile lor au fost stabilite exclusiv pe baza legii speciale. Pentru dezbaterea publică, aici discuția despre echitate capătă greutate: pe lângă nivelul foarte mare al unor pensii, există și situații în care plata vine integral din bugetul de stat.
Însă cifrele publicate acum nu răspund la toate întrebările relevante pentru o evaluare completă a impactului bugetar. Din aceste date nu rezultă costul total anual al pensiilor speciale, numărul total al persoanelor care primesc pensii suportate integral din bugetul de stat sau comparația cu valorile medii ale altor categorii care beneficiază de regim special.
Contextul politic rămâne cunoscut: pensiile speciale sunt de ani buni subiect de promisiuni de reformă, de dispute despre echitate socială și de discuții despre presiunea asupra finanțelor publice. Această listă aduce, ca noutate, detaliul exact al vârstelor și al datei pensionării pentru cele mai mari 20 de pensii speciale din luna mai, toate aparținând foștilor magistrați.
Cea mai mare pensie din acest clasament rămâne cea de 69.343 de lei brut, pentru un magistrat pensionat pe 16 decembrie 2022, care avea 69 de ani și 9 luni în luna mai.
