75% din companiile românești riscă sancțiuni uriașe pentru noua lege a salariilor

Trei sferturi dintre companiile din România, adică 75%, riscă sancțiuni uriașe pentru că nu sunt pregătite să aplice Directiva UE privind transparența salarială. Noua legislație europeană intră în vigoare pe 7 iunie 2026, iar datele unui studiu realizat de platforma de resurse umane Mirro arată că firmele locale sunt departe de a fi conforme.

Deși subiectul este pe agenda publică, decalajul dintre conștientizare și capacitatea reală de execuție este uriaș.

O lipsă acută de pregătire operațională

Studiul arată că doar un sfert dintre companiile din România spun că înțeleg clar implicațiile noii directive europene. Restul de 75% au un nivel scăzut de înțelegere operațională a măsurilor pe care trebuie să le implementeze. Mai exact, aproape jumătate dintre firme (49%) declară că nu au un responsabil desemnat pentru a gestiona acest proces complex. În practică, asta înseamnă că nimeni nu coordonează eforturile de aliniere la legislație, iar implementarea este lăsată la voia întâmplării.

RecomandăriS-a aflat banii din PNRR. Patru companii risca sancțiuni uriașe

Problema este și mai adâncă la nivel structural. Peste jumătate dintre organizațiile analizate, mai precis 60%, nu au structuri salariale bine definite. Asta înseamnă că nu există grile clare, benzi salariale sau criterii transparente pentru stabilirea lefurilor. Fără aceste instrumente de bază, orice discuție despre transparență devine pur teoretică, iar compararea corectă a rolurilor și analiza echității salariale sunt aproape imposibile.

Companiile par nepăsătoare în fața noilor reguli, deși în realitate sunt doar nepregătite pentru un efort administrativ mare. Ele trebuie să își revizuiască din temelii politicile de compensații și beneficii, un proces care necesită timp și resurse specializate.

Firmele nu pot justifica diferențele salariale

Marea provocare pentru angajatorii din România nu este doar să raporteze diferențele de salarii, ci să le și justifice. Directiva europeană cere ca orice diferență salarială între angajați pe roluri similare să fie argumentată pe baza unor criterii obiective și neutre din punct de vedere al genului, cum ar fi performanța, experiența sau nivelul de responsabilitate. Or, în acest moment, nouă din zece organizații locale nu pot explica de ce există astfel de diferențe.

RecomandăriLegea anti-drog la volan, ce pedepse riscă șoferii și cine scapă de sancțiuni

Aceste discrepanțe, dacă nu sunt argumentate solid, vor fi considerate discriminatorii și pot atrage sancțiuni dure. Riscurile nu sunt deloc de neglijat, avertizează autorii studiului, transformând conformitatea într-o problemă de business cu impact financiar direct. Neconformitatea nu este doar o chestiune de imagine, ci una care poate afecta serios bugetul unei companii prin amenzi și procese costisitoare.

Studiul citează direct riscurile implicate. „În lipsa unui sistem coerent care să conecteze datele, procesele și deciziile, riscul nu este doar de întârziere, ci de neconformitate. Directiva prevede sancțiuni pentru companiile care nu respectă noile obligații, inclusiv amenzi și plata despăgubirilor către angajații afectați, ceea ce transformă conformitatea dintr-un exercițiu operațional într-un risc real de business”, se menționează în cercetare.

Practic, un angajat care se consideră nedreptățit va putea cere despăgubiri, iar compania va trebui să demonstreze în instanță că diferența salarială a fost corectă și bazată pe criterii obiective.

Pe măsură ce termenul limită se apropie, diferența nu va fi făcută de ce știu companiile despre directivă, ci de ce pot demonstra, cu date, în practică, mai arată studiul citat. Cercetarea a fost realizată pe baza datelor colectate de la 150 de companii din multiple industrii, active pe plan local.